Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

VIDEO Totalurile alegerilor din Găgăuzia: Libere sau nu? ADEPT a făcut analiza celor două scrutine

10 Nov. 2021, 16:59
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
10 Nov. 2021, 16:59 // Alegeri //  Realitatea.md

Experții Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT” constată că alegerile din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia din 19 septembrie, primul tur, și 3 octombrie, al doilea tur, s-au desfășurat în linii generale într-un cadru liniștit, cu respectarea legislației.

Într-o conferință de presă la IPN, transmisă live de RLIVE.MD și RLIVE TV Ina Vrînceanu, coordonatoare de proiect ADEPT, a menționat că în noul legislativ regional au acces 9 deputați dintr-un bloc electoral, un deputat din partea unui partid politic și 25 de deputați independenți. Componența Adunării Populare, începând cu 1995, se caracterizează prin faptul că majoritatea deputaților sunt independenți. În ziua alegerilor, în cele 35 de circumscripții electorale au fost înregistrați peste 113 mii de alegători. Cifra este în scădere cu peste 8 mii de alegători, comparativ cu scrutinul din 2016. Acest lucru, spune Ina Vrînceanu, se datorează inclusiv migrației populației și micșorării numărului de alegători. Rata de participare a alegătorilor a fost mai mică comparativ cu scrutinul din 2016. Totuși, numărul alegătorilor incluși în listele suplimentare a crescut cu 24%.

CEC din Găgăuzia a înregistrat 123 de candidați, 23 desemnați de două formațiuni politice și 100 de candidați independenți. Doi candidați s-au retras. 46 din candidați au avut experiență de participare în alegeri, cei mai mulți au participat la scrutinul din 2016. Vârsta medie a candidaților este 48 de ani. Iar a deputaților care au acces în Adunarea Populară este în medie de 49 de ani. Doar 18 din 123 de candidați sunt femei. Acest lucru se întâmplă din cauza specificului alegerilor, care au loc în baza unui sistem uninominal. Acesta exclude obligativitatea asigurării cotei de gen. Dintre candidați, 10 sunt milionari în lei. Cei mai mulți fac parte din categoria de persoane cu venituri între 200 de mii de lei și un milion de lei. Doar 6 candidați au declarat zero venituri. Niciunul dintre ei nu a acces însă în organul legislativ al Găgăuziei.

La 19 septembrie, în urma primului tur de scrutin, au fost aleși 18 deputați. Iar la 3 octombrie, în urma turului  doi, au fost aleși 11 deputați. Șase deputați au fost aleși tot atunci în urma alegerilor repetate. Numărul femeilor deputate s-a micșorat aproape de două ori față de 2016. Dacă în 2016 erau 4 femei, în 2021 sunt doar 2 femei deputate. Ca și femeile, tinerii sunt și ei subreprezentați. Au fost aleși doar trei deputați cu vârsta între 21 și 35 de ani, ceea ce reprezintă circa 8% din total. Aproape 51% din 35 de deputați fac parte din categoria de vârstă de peste 51 de ani.

Igor Boțan, director executiv ADEPT, a remarcat că conferința de presă este prilejuită unui eveniment care va avea loc vineri, este vorba despre prima întrunire a Adunării Populare în noua componență.

Alegerile în Găgăuzia au fost ordinare, s-a ales a 7-a legislatură a Adunării Populare. De fapt, alegerile urmau a avea loc în prima jumătate a anului curent, dar din cauza situației pandemice și din cauza expirării mandatului CEC a Găgăuziei, a fost nevoie ca data alegerilor să fie amânată. A fost amânată de două ori. Inițial se propunea ca alegerile să aibă loc la finele lunii martie, dar data fixată venea în contradicțiile cu Codul Electoral al Găgăuziei, întrucât expirase mandatul CEC și cele trei luni după expirarea mandatului în care CEC mai poate organiza alegeri. Apoi a fost modificată data pentru 16 mai, dar Parlamentul Republici Moldova a introdus atunci starea de urgență pe perioada 1 aprilie-30 mai și Adunarea Populară a decis să amâne data alegerilor pentru 16 septembrie.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 10:16
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
20 Nov. 2026, 10:16 // Slider //  Daniela Baranovschi

Liderii europeni au anunțat la Berlin că sunt gata să discute cu Moscova despre sfârșitul războiului, într-un gest apăsat de sprijin pentru Kiev.

„Europa are o poziție de negociere clară, constantă și unită“, a spus premierul britanic Andy Burnham.

Cancelarul german Friedrich Merz a adăugat că pretențiile maximaliste ale Moscovei nu sunt realiste. Cei doi au vorbit la summitul aliaților Ucrainei, cunoscut drept Coaliția Voinței, găzduit de capitala Germaniei, relatează BBC, transmite Mediafax.

La Berlin au ajuns și doi emisari americani.

Unul dintre ei, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a spus că președintele american vrea o înțelegere cu Moscova „cu Europa alături“.

Până acum, Vladimir Putin a respins orice rol european în negocierile conduse de americani.

Mai devreme, Trump a avut la Shenzhen, în sud-estul Chinei, discuții trilaterale istorice cu Putin și cu președintele chinez Xi Jinping. Apoi s-a conectat la summitul de la Berlin din avionul prezidențial Air Force One.

La o conferință de presă lungă, după întâlnirea din China, Putin a povestit că americanii îi cer „insistent“ să accepte participarea europenilor.

Potrivit lui, Rusia nu se opune ideii, dar vrea să afle ce anume aduc europenii la masa tratativelor. De aceea, pe canale diplomatice, i-a invitat la Moscova, ca să-și prezinte pozițiile.

„Noi nu plănuim să atacăm pe nimeni”

Abia după aceea, a spus el, Rusia va hotărî în ce format continuă dialogul cu Ucraina.

Liderul de la Kremlin a mai spus că aude zilnic cum europenii discută despre un război în 2030.

„Noi nu plănuim să atacăm pe nimeni. Este normal așa ceva? Nu cred“

A recunoscut totuși că o discuție despre securitatea Europei, fără europeni, nu are sens.

Kushner a ales un ton optimist

Liderii europeni sunt pregătiți să discute cu Rusia despre încheierea războiului din Ucraina, dar insistă ca negocierile să se desfășoare cu participarea Kievului și în condiții acceptabile pentru Ucraina și Europa. Mesajul a fost transmis la Berlin, la summitul Coaliției Voinței, unde aliații Ucrainei au discutat despre posibilele negocieri de pace.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că pretențiile maximaliste ale Moscovei nu sunt realiste, iar premierul britanic Andy Burnham a afirmat că Europa are o poziție de negociere clară și unitară. La reuniune au participat și doi emisari americani. Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, a spus că liderul de la Casa Albă își dorește un acord cu Rusia, dar cu Europa alături.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că Moscova nu se opune participării europenilor la negocieri, însă vrea să afle ce propun aceștia. Liderul rus a spus că i-a invitat pe canale diplomatice la Moscova pentru a-și prezenta pozițiile. Totodată, a afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state.

Unul dintre subiectele discutate este acordarea unor garanții de securitate pentru Ucraina, după modelul articolului 5 al NATO, fără ca țara să devină membră a Alianței. Kushner a susținut că Rusia ar fi acum mai deschisă față de o asemenea formulă, însă Volodimir Zelenski a amintit că Putin a respins până acum propunerile de acest fel. Și Friedrich Merz s-a arătat rezervat, precizând că discuțiile despre securitatea Europei pot avea loc doar după încheierea unui acord de pace cu Ucraina.

Potrivit lui, Trump a plecat din Shenzhen convins că pacea e posibilă.

Rușii ar avea încredere în instinctul emisarilor americani că europenii trebuie să fie prezenți la negocieri și s-ar simți acum „confortabil“ cu garanții de securitate pentru Ucraina, construite pe modelul articolului 5 din tratatul NATO, care obligă aliații să vină în apărarea unei țări atacate.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere de multă vreme o garanție echivalentă cu clauza de apărare colectivă a NATO, dar nimic nu arată că Putin ar accepta o asemenea condiție. Rusia respinge categoric aderarea Ucrainei la NATO.

Ce spun europenii despre garanțiile de tip „Articolul 5”

Potrivit unor relatări, negociatorii americani au discutat totuși ideea unor garanții de tip articolul 5 pentru Kiev, fără ca țara să devină membră a alianței, dacă acceptă concesii teritoriale dureroase.

Zelenski și cei trei lideri europeni prezenți, Merz, Burnham și președintele francez Emmanuel Macron, au fost mult mai rezervați decât Kushner.

„Putin a spus mereu nu“, a declarat Zelenski, care a amintit că liderul rus a respins până acum toate propunerile.

Și Merz s-a arătat sceptic, deși a recunoscut că, odată cu implicarea Statelor Unite, șansele de pace cresc.

Europa e dispusă să poarte „discuții serioase despre securitatea europeană“ cu Rusia, a explicat el, dar mai întâi trebuie să existe un acord de pace cu Ucraina.

„Aceste discuții trebuie să înceapă și le vom accepta dacă condițiile sunt acceptabile pentru Europa și Ucraina“, a încheiat cancelarul german.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!