O tragedie aviatică s-a produs în apropiere de orașul Irkutsk, Federația Rusă. Un avion cargo de tip An-12, care aparținea companiei belaruse „Grodno” s-a prăbușit în localitatea Pivovariha, informează Realitatea.md cu referire la agenția de presă Tass.

Potrivit sursei, salvatorii au depistat corpurile neînsuflețite ale membrilor echipajului. Câteva minute înainte de catastrofă, cei prezenți la bord au raportat faptul că aveau nevoie să mai zboare un cerc înainte de aterizare, iar în decurs de câteva secunde coborâseră brusc de la altitudinea de 230 de m – la 120 de metri. Apoi dispăruseră de pe radare.

„În timpul căderii, avionul a luat foc, iar după prăbușire, din cauza scurgerilor de carburanți – au ars și circa 300 km pătrați de teren. Focul a fost nimicit, dar oamenii din avion au decedat”, a declarat guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev.

Potrivit datelor oficiale, la bordul navei se afla doar echipajul, format din cetățeni ai Rusiei, Belarusului și Ucrainei. Deși se zvonea și faptul că în avion s-ar fi aflat și doi pasageri. Printre cauzele, care au provocat catastrofa aviatică se presupune că ar fi: greșeli de pilotare, condiții meteo nefavorabile, sau defecțiuni tehnice ale avionului.

Ofițerul de presă al Aeroportului din Irkutsk, Klima Kulikova, a afirmat că în timpul aterizării avionului, afară ningea slab cu lapoviță, ceea ce ar fi dus la o vizibilitate scăzută.

Potrivit sursei, avionul în cauză se întorcea din Ciukotka, unde au livrat produse. Aeronava în cauză era dată în exploatare din anul 1968.

Pe acest fapt a fost inițiat un dosar penal pentru încălcări ale regulilor de securitate și exploatare a aeronavei. Între timp, au fost sistate cursele aviatice cu utilizarea navelor An-12, până la finalizarea anchetei. De asemenea, oamenii legii au anunțat că au găsit una din cutiile negre și că o caută și pe a doua.

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.