O tragedie a lovit estul Republicii Democrate Congo, din Africa Centrală, după ce cel puțin 200 de persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii unei mine importante de coltan, situată în zona Rubaya. Incidentul a avut loc marți, 3 martie, potrivit Ministerului Minerelor din Congo, citat de Associated Press.

Cei care controlează minele contestă amploarea tragediei și susțin că prăbușirea ar fi fost cauzată de „bombardamente”.

„Pot confirma că ceea ce publică oamenii nu este adevărat. Nu a existat nicio alunecare de teren; au fost bombardamente, iar numărul morților nu este ceea ce spun oamenii. Este vorba pur și simplu despre cinci oameni care au murit”, au declarat reprezentanții acestora.

Între timp, un miner aflat la fața locului a confirmat că a ajutat la recuperarea a peste 200 de cadavre.

Rubaya se află într-o regiune bogată în minerale, care timp de decenii a fost afectată de violența forțelor guvernamentale și a grupărilor armate, inclusiv M23, susținută de Rwanda. Reapariția grupului a intensificat conflictul, agravant o criză umanitară deja gravă. Congo este unul dintre cei mai mari furnizori de coltan din lume, un minereu metalic negru care conține tantal, esențial în producția de smartphone-uri, computere și motoare de avioane. Conform US Geological Survey, în 2023, Congo a produs aproximativ 40% din coltanul global, alături de Australia, Canada și Brazilia. Peste 15% din tantal provine din minele Rubaya.

În mai 2024, gruparea M23 a ocupat orașul Rubaya și a preluat controlul asupra minelor, impunând taxe pentru comerțul și transportul de coltan, generând cel puțin 800.000 de dolari pe lună, conform unui raport ONU. Estul Congoului se confruntă de zeci de ani cu conflicte repetate, iar criza umanitară a afectat peste 7 milioane de persoane, inclusiv peste 300.000 care și-au părăsit locuințele doar în ultimele luni.

În iunie 2024, guvernele congolez și ruandez au semnat un acord de pace mediat de SUA, însă luptele continuă în mai multe zone, provocând victime civile și militare. Acordul deschide totodată accesul la minerale critice pentru guvernul SUA și companiile americane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceasta nu este prima tragedie în regiune. O prăbușire similară a minelor Rubaya a avut loc luna trecută și a provocat moartea a peste 200 de persoane.

#Congo #mine #tragedie #victime

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.