Peste un milion de moldoveni și-au exercitat, până la ora 14:00, dreptul la vot în cadrul turului doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie curent. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), cei mai activi alegători sunt persoanele cu vârstele cuprinse între 56-65 ani, iar tinerii, și la turul II, sunt pasivi.

Corespondentul Grupului de presă Realitatea, Traian Stoianov, îndeamnă tinerii să dea dovadă de responsabilitate și să iasă la vot.

„E o zi specială, o zi în care moldovenii, cetățenii Republicii Moldova, își aleg președintele. 3 noiembrie 2024 va marca istoria Republicii Moldova și este straniu, dar totodată trist, faptul că anume tinerii sunt cei care încă nu s-au prezentat la secțiile de votare pentru a-și face datoria, pentru a vota.

Tinerii au un privilegiu și totodată au o responsabilitate de a alege viitorul. Pentru că anume tinerii sunt inima oricării națiuni, trebuie să recunoaștem, iar fiecare vot este un puls care dă viață democrației. Prin votul lor, tinerii spun că le pasă, că visează, că vor mai mult pentru ei și pentru generațiile care vin. Îndemnul nostru, doamnelor și domnilor, este de a-i motiva, de a-i ruga, de a-i îndemna pe tineri să fie mai activi în această zi specială a turului 2 alegerilor prezidențiale.

Cu siguranță unii tineri sunt nehotărâți încă, poate le e greu să aleagă, dar aceștia ar trebui să realizeze că dacă nu vor merge ei la urme, atunci vor merge toți cei care abia așteaptă să decidă în locul lor. Dragi tineri, votul vostru e vocea voastră.

Astăzi aveți ocazia să influențați cumva viitorul țării și să faceți alegerea corectă. Important e să dăm dovadă de responsabilitate, iar o națiune sănătoasă e o națiune cu o societate implicată, iar societatea în mare parte e format din tineri”, e îndemnul colegului nostru.

Știre la același subiect:

Ce le spune președinta CEC tinerilor care au împlinit 18 ani pe 3 noiembrie

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că duminică, 3 noiembrie, în Republica Moldova are loc turul doi al alegerilor prezidențiale. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne, în cele peste 2000 de secții de votare.

Alegătorii vor trebuie să opteze pentru unul dintre cei doi candidați care au acumulat în primul tur cele mai multe voturi: Maia Sandu sau Alexandr Stoianoglo.

#3 noiembrie #alegatori #Alegeri prezidentiale #Moldova #prezenta la vot

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.