Recent, Asociația Obștească „Părinți Solidari” a lansat un ghid video dedicat părinților, despre modul de accesare și interpretare a informațiilor privind bugetele și cheltuielile instituțiilor de învățământ. Ghidul este format din patru materiale și are drept scop diminuarea fenomenului corupției, respectarea cadrului legal și implementarea practicilor de bună guvernare atât în grădinițele și școlile frecventate de copii, cât și în localitățile lor.

„Ne-am dorit mult să realizăm aceste materiale, pentru că deseori părinții vin cu întrebări precum: unde găsim bugetul unei școli sau grădinițe, instituția de învățământ poate să procure detergenți, săpun, hârtie gienică, etc., cine decide pe se cheltuie banii alocați, trebuie sau nu să dăm bani pentru reparație sau să procurăm birotică pentru cadrele didactice și administrația instituției?”, a menționat directoarea executivă a AO „Părinți Solidari”, Ala Revenco.

Cele patru episoade ale ghidului oferă răspunsuri la toate aceste întrebări, durata fiecăruia fiind de 4-5 minute. Autorii au încercat să prezinte și să structureze informația astfel încât conținutul să fie pe înțelesul oricărui părinte.

Episodul 1. Banii pentru educație

În Republica Moldova, orice copil are dreptul la învățământ de stat gratuit – drept fundamental prevăzut de articolul 35 din Constituție.

Cu aceste cuvinte începe primul episod al ghidului Banii pentru educație, din care părinții vor putea afla care sunt sumele alocate din bugetul Republicii Moldova pentru domeniul educațional, dar și suma medie anuală a finanțării per elev sau copil. Un alt aspect abordat în episodul nr.1 este ilegalitatea colectărilor de taxe informale – fenomen care generează corupție.

Episodul 2. Transparența financiară a instituțiilor de învățământ

Cel de-al doilea episod, intitulat Transparența financiară a instituțiilor de învățământ, informează părinții despre lista documentelor obligatorii spre publicare pe paginile web sau panourile informative ale instituțiilor de învățământ, dar și cum identificăm pagina web a unei școli sau grădinițe.

În cazul în care o instituție de învățământ nu are un site propriu, aceste informații urmează a fi publicate pe paginile web ale primăriei, consiliilor locale sau ale direcțiilor de învățământ. Dacă instituția de învățământ nu dispune de o pagină web, părinții pot solicita crearea ei – aceasta fiind o prevedere legală.

La modul ideal, toate informațile privind bugetul anual al instituției, distribuția banilor și achizițiile publice, ar trebui să fie publicate pe paginile web ale instituțiilor de învățământ, la compartimentul TRANSPARENȚA – rubrica destinată informațiilor despre bugete și achiziții.

Episodul 3. „Lista de cheltuieli” a unei școli sau grădinițe

Din acest episod, părinții pot afla cum să citească un formular de buget și ce informații se regăsesc în acest document. Tot aici se relatează despre principalele categorii de produse și lucrări, care pot fi procurate din banii publici, alocați instituțiilor de învățământ, dar și despre compensația anuală, pe care o primesc cadrele didactice pentru procurarea de suporturi didactice, a tehnicii de calcul, a consumabilelor pentru calculatoare, pentru servicii de Internet, dar și pentru produse de birotică și papetărie.

Cheltuielile pentru rechizitele copiilor și elevilor țin de responsabilitatea fiecărui părinte și, de obicei, în bugetele instituțiilor de învățământ nu sunt incluse resurse financiare pentru acest tip de cheltuieli.

„Părinți Solidari” recomandă părinților să urmărească acest episod repetat și să aplice cunoștințele obținute cât mai rapid, prin realizarea unei analize a bugetelor instituțiilor de învățământ de care sunt interesați.

Episodul 4. Părinții au dreptul la informare

Din ultimul episod, părinții se vor familiariza cu modalitatea de obținere a informațiilor despre bugetele, achizițiile și cheltuielile unei școli sau grădinițe, în cazul când datele respective nu pot fi indentificate în sursele publice. În materialul video se relatează detaliat cum depunem o solicitare de informație și ce acțiuni pot fi întreprinse în caz că autoritățile nu ne oferă, în termenii prevăzuți de lege, răspunsul la solicitare.

#Ghidul_video_pentru_părinți a fost elaborat pentru a ajuta părinții să înțeleagă cum se realizează finanțarea instituțiilor de învățământ, cine este responsabil de distribuirea banilor, cum și unde poate fi accesat bugetul unei școli sau grădinițe, dar și pentru a întelege în ce scopuri poate fi acesta utilizat.

#buget #coruptie #finanțe #ghid #institutii de invatamant #Parinti Solidari #transparență

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.