Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță prezență la vot de peste 40% pe întreg tot teritoriul Moldovei. Conform autorității, cea mai activă localitate rămâne satul Pocrovca din Dondușeni, cu prezență la secții de peste 77%, iar cei mai puțini cetățeni au votat în localitatea Chioslia Rusă din Găgăuzia – sub 5%.

În Capitală au votat peste 39% dintre persoanele înscrise în liste. Sectorul cel mai activ din Chișinău este Rîșcani, iar cel mai puțin s-a votat până acum la Ciocana. Referitor la suburbii, în Condrița se atestă cea mai mare rată de participare la vot – peste 51%, pe când la Bubuieci este raportată cea mai mică – circa 37%.

La Bălți au votat 37% dintre cetățenii înscriși pe listele electorale. La Comrat este raportată participarea la vor a aproximativ 39% dintre persoanele trecute pe liste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din 898 de localități unde se aleg primarii și consiliile locale, în 9 prezența este sub 25%, anunță Comisia Electorală Centrală.

În total, CEC a primit informații despre peste 220 de încălcări, printre care 50 de cazuri de transportare organizată, 11 situații de bănuială privind coruperea alegătorilor, două cazuri privind împiedicarea exercitării dreptului la vot și a activității organului electoral și un caz referitor la deteriorarea buletinului de vot, zeci de cazuri de fotografiere a buletinului, dar și peste 60 de cazuri privind alte tipuri de încălcări ale procesului electoral. Pe parcursul zilei au fost depuse 11 sesizări și o contestație privind acțiuni de agitație în ziua alegerilor.

Potrivit responsabililor, în raionul Drochia se documentează pretinse cazuri de transportare a alegătorilor, de corupere a lor și de agitație electorală. În localitatea Chirsova din Găgăuzia au fost recepționate sesizări precum că grupuri de persoane ar fi încercat să limiteze exercitarea dreptului de vot al cetățenilor.

#alegeri #CEC #incalcari #locale 2023 #votare

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.