VIDEO Transportatorii pierd ore întregi la frontiera cu România! Exporturile noastre

Războiul din Ucraina generează noi probleme. Cel puțin, redactorii Realitatea au aflat despre gravitatea uneia dintre ele abia când au realizat mai multe reportaje despre traversarea punctelor de trecere a frontierei de către refugiații ucraineni. Ținând cont de problemele din regiune, am tot ezitat să publicăm acest reportaj. Adevărul este că situația persistă, iar suportul de care au nevoie „ai noștri” a ajuns să fie neglijat. Ce se întâmplă la punctele de intrare în România, de ani de zile, aflați din video ce urmează.

Vama Leușeni

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Realitatea.md a contactat colegii din România, care au filmat ce se întâmplă la fața locului, în Vama Albița. Imaginile vorbesc de la sine.

Cozi imense la Vamă

Șoferii indignați de timpul îndelungat de așteptare, declară că și-ar dori, inclusiv, mai mult respect din partea angajaților Vămii. De ce se întâmplă așa? Ei cunosc doar că este insuficient personal. Pe de altă parte, sunt de părerea că unii dintre angajații Vămii ar putea munci mai productiv.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă, dar nu fac vreo precizare cu referire la transportul marfar.

Reprezentanții Serviciului Vamal au confirmat că problema la trecerea frontierei începe peste Prut

Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Colegii de peste Prut spun că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri. Deși am făcut mai multe demersuri, au spus că încearcă să rezolve problema. Serviciul Vamal din Republica Moldova le recomandă transportatorilor de mărfuri să aleagă alte puncte de trecere a frontierei cu statul român pentru a nu sta în rând.

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

România a devenit unica cale de acces sigură a companiilor din Republicii Moldova către piața externă. Această problemă este pe agenda discuțiilor de mai mulți ani. Mizăm în continuare pe suportul și deschiderea autorităților atât din Republica Moldova, cât și din România. Acest subiect poate fi soluționat doar bilateral.

În ultimii ani de zile, se atestă tot mai des rânduri sporite de camioane pe sensul de trecere a punctelor vamale dintre Republica Moldova și România.

Potrivit datelor Asociației AITA, obținute prin intermediul unui sondaj în rândul operatorilor de transport rutier internațional de mărfuri cu privire la timpul de așteptare în diferite puncte vamale dintre Republica Moldova și România, până la război, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română erau și așa considerabil de mari:

INFOGRAFIE

– Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

– Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

– Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore.

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

#transportatori #Leuseni #Romania

Câteva sute de manifestanţi pro-UE au mărşăluit sâmbătă, 9 decembrie curent, prin Tbilisi, cu o săptămână înainte ca Bruxelles-ul să decidă, dacă va acorda sau nu Georgiei statutul de ţară candidată.

Liderii UE urmează să se întâlnească pe 14 şi 15 decembrie pentru a discuta această chestiune în cadrul unui summit în care sunt programate negocieri cu Ucraina şi Republica Moldova, care sunt deja candidate oficiale la aderarea la UE.

Fluturând steaguri europene şi georgiene, manifestanţii, care reprezentau mai multe ONG-uri, au mărşăluit pe principalul bulevard din Tbilisi. În Piaţa Europei, demonstranţii au desfăşurat un steag european de 33 de metri lungime.

„Unitatea georgienilor este de o importanţă decisivă pentru a asigura drumul nostru spre UE”, au declarat organizatorii într-un comunicat.

Preşedinta proeuropeană a ţării, Salome Zurabişvili, a fost prezentă la demonstraţie.

„În principiu, decizia din 15 decembrie nu ar trebui să pună probleme, dacă va urma recomandarea Comisiei (Europene), ceea ce sperăm”, a declarat ea pentru AFP. „Ar fi extrem de grav dacă (liderul ungar Viktor) Orban – la instigarea Rusiei – ar putea forţa Uniunea Europeană să meargă împotriva unor decizii care ar duce la un viitor european comun, la libertatea comună a Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul spaţiului european”, a adăugat ea.

Georgia, o fostă republică sovietică aflată de mult timp sub sfera de influenţă a Moscovei, a depus o cerere de aderare la UE după ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022. În iunie 2022, Bruxelles-ul a acordat statutul de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova, dar nu şi Georgiei, cerând reforme electorale şi judiciare, eforturi pentru îmbunătăţirea libertăţii presei şi lupta împotriva oligarhilor.

Cu toate acestea, în noiembrie, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, solicitând totodată guvernului georgian să întreprindă reforme care să „reflecte” voinţa cetăţenilor săi de a adera la Uniune. Aspiraţia de a adera la UE şi la NATO este consfinţită în Constituţia georgiană şi este susţinută, conform sondajelor de opinie, de aproximativ 80% din populaţie.