Trei bărbați au fost înlăturați de la volan, după ce au fost prinși în stare de ebrietate. Aceștia sunt cercetați penal de polițiști.

Primul caz a avut loc în satul Voinova, raionul Strășeni. Un Renault condus haotic de o persoană de 41 de ani a fost stopat de oamenii legii. În urma verificărilor s-a stabilit că acesta nu deținea permis de conducere. Mai mult ca atât, bărbatul se afla în stare de ebrietate, dar a refuzat testarea alcoolscopică.

Un alt șofer băut a fost descoperit în satul Căpriana. Tânărul de 27 de ani care se afla la volanul unui Audi a refuzat testarea cu aparatul Drager, dar și prelevarea probelor biologice.

În localitatea Scoreni, un bărbat de 42 ani a fost stopat de inspectorii de patrulare conducând haotic un motocultor. Rezultatul Drager a arătat o concentrație de alcool în aerul expirat de 1,15 mg/l.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă un șofer este depistat în stare de ebrietate avansată, acesta riscă o amendă de până la 125 de mii de lei sau închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Refuzul de la testarea alcoolscopică sau testarea antidrog, precum și eschivarea de la examenul medical pentru stabilirea stării de ebrietate se pedepsește cu amenzi de până la 150 de mii de lei sau cu închisoare pe un termen de la 1 la 4 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce.

#barbati #stare de ebrietate la volan #Straseni

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.