Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sosit miercuri, 21 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este așteptat să aibă discuții cu liderii europeni privind intențiile sale legate de Groenlanda. Tema Groenlandei se află în centrul agendei, după ce Donald Trump și-a exprimat dorința ca teritoriul aflat sub suveranitate daneză să devină parte a Statelor Unite, scrie BBC.

Această poziție a generat tensiuni majore între Washington și mai multe capitale europene, care resping ideea unei schimbări de statut fără acordul părților direct implicate. Cele mai mari state europene insistă că soarta Groenlandei poate fi decisă exclusiv de locuitorii insulei și de Regatul Danemarcei, din care face parte teritoriul.

În acest context, Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife de 10% asupra exporturilor către Statele Unite pentru cele mai mari țări din Europa, dacă acestea se vor opune planurilor sale privind Groenlanda. Discuțiile de la Davos au loc într-un moment sensibil pentru relațiile transatlantice, în condițiile în care subiectul Groenlandei a devenit un punct de divergență major între aliați.

Inițial, se aștepta ca președintele american să se întâlnească în cadrul forumului cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Conform planurilor anterioare, cei doi lideri urmau să discute și să semneze acorduri legate de securitatea Ucrainei și de redresarea economică a țării. La rândul său, Volodimir Zelenski a anunțat că este posibil să nu participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, fără a oferi detalii suplimentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donald Trump a ajuns la Davos cu întârziere, din motive tehnice, potrivit informațiilor disponibile. Chiar și în aceste condiții, principalul moment al zilei rămâne discursul președintelui Statelor Unite, adresat liderilor mondiali prezenți la eveniment. Intervenția sa este așteptată cu interes, în contextul disputelor privind Groenlanda și al relațiilor dintre Statele Unite și Europa.

Avionul lui Trump revine de urgență la Washington după o problemă tehnică minoră

#liderii europeni #Davos #Groenlanda #Trump

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali