Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni, 9 martie, că administrația sa va renunța la unele sancțiuni asupra petrolului pentru a stimula oferta pe piață și pentru a reduce prețurile, pe fondul turbulențelor provocate de războiul din Orientul Mijlociu, scrie France24.

Declarațiile au fost făcute după o discuție cu liderul rus, Vladimir Putin, în contextul în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume. În același timp, Trump l-a menționat și pe președintele chinez, Xi Jinping, China fiind un partener comercial important al Rusiei și un importator major de petrol.

„De asemenea, renunțăm la anumite sancțiuni legate de petrol pentru a reduce prețurile”, a declarat Trump reporterilor, fără a oferi detalii despre țările vizate sau despre sancțiunile exacte care ar putea fi ridicate.

Explicațiile sale vin într-un moment de volatilitate pe piețele energetice, generate de conflictul din Orientul Mijlociu. După aceste afirmații, prețurile petrolului au scăzut, iar piețele bursiere au înregistrat creșteri în dimineața de 10 martie, în urma unei zile marcate de fluctuații puternice.

Trump a mai spus că războiul dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului s-ar putea încheia mai devreme decât se estima inițial. Totodată, liderul american a subliniat că Washingtonul ar putea menține sancțiuni ridicate împotriva unor state nespecificate dacă conflictul se va încheia.

Între timp, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat săptămâna trecută că Washingtonul analizează posibilitatea ridicării sancțiunilor asupra petrolului rusesc. Declarația a venit la o zi după ce administrația americană a autorizat temporar India să cumpere petrol din Rusia.

Potrivit autorităților americane, guvernul SUA a relaxat temporar sancțiunile economice pentru a permite vânzarea către India a petrolului rusesc care este în prezent blocat pe mare, restricțiile fiind impuse anterior din cauza conduitei Moscovei în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.

Oficialii americani au precizat că aceste tranzacții, inclusiv cele care implică nave blocate de diverse regimuri de sancțiuni, sunt autorizate până la sfârșitul zilei de 3 aprilie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #petrol #război Orientul Mijlociu #sanctiuni

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.