Republica Moldova va primi la prima etapă 15 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a gestiona criza de securitate de la granița țării noastre, în contextul războiului din Ucraina, care a generat un flux mare de refugiați în țara noastră. Anunțul a fost făcut astăzi, 2 martie de către Comisarul european pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Várhelyi, în timpul unei conferințe de presă susținută la Președinție, în timp ce se află într-o vizită de lucru, alături de șefului diplomației europene Josep Borrell.

Totodată, Várhelyi, dar și Borrell au anunțat că vor oferi ajutor umanitar pe lângă banii promiși țării noastre, pentru a face față necesităților găzduirii unui număr mare de refugiați din Ucraina.

„Republica Moldova poate să mizeze în continuare pe suportul Uniunii Europene. Invazia Rusiei în Ucraina a afectat și Uniunea Europeană, prin clătinarea securității în zonă. Din acest motiv vrem să ajutăm vecinii Moldova și Ucraina. Vă mulțumesc pentru acțiunile făcute în raport cu refugiații din Ucraina. Ați demonstrat o reziliență și eforturi puternici în gestionarea acestei situații. Noi suntem aici ca să vă ajutăm și să oferim suportul necesar, de aceea la prima etapă vom oferi 15 milioane de euro pentru a gestiona criza pentru moment. Să puteți găzdui oamenii care au nevoie de ajutorul nostru. Vom spori de asemenea asistența noastră umanitară. Veți avea în vizită un nou comisar european care va avea un plan concret de gestionare a crizei. Vom veni cu asistență suplimentară. Ne propunem să elaborăm și planuri de recuperare pentru Republica Moldova. Ne propunem să alocăm 3-4 miliarde de euro pentru îmbunătățirea Parteneriatului Estic”, a spus Várhelyi.

La rândul său, Josep Borrell, a menționat că UE va sprijini în continuare Republica Moldova pe calea ei europeană, dar și în procesul de gestionare a crizei de securitate în care s-a pomenit. La fel, oficialul european a precizat că „miza cea mare este asigurarea securității în Europa”.

„Este prima mea vizită în Republica Moldova. Astăzi circumstanțele sunt dificile. La frontieră situația este complicată. Moldova a oferit sprijin și a dat dovadă de generozitate. În baza valorilor europene toți oamenii merită aceeași atitudine, un tratament egal. Trebuie să recunosc că, în ultima săptămână Moldova a oferit un refugiu pentru cei peste 100 de mii de cetățeni ucraineni. Noi vă vom sprijini prin aceste eforturi la rândul nostru. Miza este stabilitatea în Europa, nu doar în Dombas și Donețk sau Lugansk. În ceea ce privește electricitatea și sincronizarea acesteia se fac teste și vom întreprinde măsuri ca să fie totul în regulă. Vom sprijini Moldova în domeniul ciberneticii. Avem deja experți aici, care examinează de ce este nevoie pentru a gestiona cât mai eficient. Vom oferi și asistență medicală de tot ce este nevoie. De asemenea, ne propunem să prevenim dezinformarea. Vom sprijini cetățenii să aibă acces la informare veridică. Vom sprijini și rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean. Am căzut de acord să avem un dialog la nivel european, pentru a rezolva acest conflict. Noi susținem în continuare că locul Moldovei este în familia europeană. Vă mulțumesc pentru sprijinul oferit oamenilor care fug din calea războiului, și vă vom oferi tot suportul necesar în gestionarea acestei crize”, a fost mesajul lui Borrell.

Șefa statului a declarat că, vizita celor doi oficiali europeni este într-un context complicat pentru țara noastră, fiind afectați de războiul din Ucraina, pe care-l „condamnăm cu fermitate”.

„Vizita dumneavoastră vine într-un context foarte complicat pentru țara noastră. Războiul din Ucraina a afect foarte mult. Țara noastră condamnă cu fermitate acțiunile militare întreprinse către Ucraina de către statul vecin prietenesc Federația Rusă. Totodată, Republica Moldova, din prima zi a accentuat statutul de neutralitate și faptul că nu ne vom implica în acțiuni militare, însă am oferit tot suportul pentru a proteja cetățenii acestei țări, care fug din calea războiului. Peste 112 mii de oameni s-au refugiat din Ucraina în Moldova. Jumătate din aceștia au rămas pe teritoriul țării noastre. Primirea unui asemenea mare flux de refugiați pune presiune mare pe economia și sistemul medical a țării noastre, care în prezent este la limită. Suntem recunoscători la toți cei care deja s-au solidarizat și au anunțat că ne vor susține procesul de primire a refugiaților. O parte din ei deja ne-au oferit bani, alții ne-au oferit ajutoare materiale, alții urmează să ne ajute. Moldova va oferi adăpost tuturor cetățenilor străini, care vor avea nevoie. Viitorul cetățenilor noștri este în Europa. Avansarea rapidă spre această cale ne va asigura securitatea și planul rapid spre acest obiectiv. Suntem recunoscători partenerilor noștri europeni pentru ajutorul deja oferit. Avem nevoie în continuare de susținerea țării noastre de către partenerii noștri, pentru a ieși din crizele economice, pandemice și mai nou din cea a securității. Stimați oaspeți, atâta timp cât nu toți cetățenii Europei trăiesc în siguranță, nimeni nu va avea certitudinea de securitate”, a conchis Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#întrevedere #Josep Borrell #Maia Sandu #Presedintia

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.