Cetățenii moldoveni vor beneficia de o primă tranșă de 300 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, bani destinați dezvoltării infrastructurii, sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii, dar și investițiilor în educație și alte domenii-cheie. Despre acest lucru a anunțat președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii NordNews LIVE, difuzată pe 26 iunie 2025.

„Ne dorim să impulsionăm creșterea economică. Știm cu toții că trecem printr-o perioadă complicată, atât din cauza războiului din apropiere, cât și a crizelor cu care ne-am confruntat. Avem mare nevoie de sprijin pentru economia noastră”, a declarat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, o parte importantă din această finanțare va fi investită în dezvoltarea infrastructurii, esențială pentru atragerea investițiilor și crearea de locuri de muncă. De asemenea, vor fi sprijinite întreprinderile mici și mijlocii, pentru a le facilita accesul la finanțare.

Sursa citată menționează că alte fonduri vor fi alocate domeniului educației și altor sectoare care pot contribui la creșterea competitivității și productivității.

„Tot ceea ce ne poate ajuta să devenim mai competitivi, să creștem productivitatea muncii și, respectiv, să avem o economie mai puternică – care să ofere cetățenilor rezultate și standarde mai bune de viață”, a subliniat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 9 mai 2025, în cadrul vizitei comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, a fost lansat oficial Planul de Creștere pentru Republica Moldova. Prima tranșă, în valoare de 300 de milioane de euro, urmează să fie investită în sectoare-cheie pentru redresarea și dezvoltarea economică a țării, potrivit declarațiilor președintei Maia Sandu.

#bani #investitii #Maia Sandu #Moldova #UE

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.