Un agricultor din Saharna se plânge că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) nu îi dă în chirie un bazin de acumulare vechi, pe care vrea să îl renoveze și să îl utilizeze pentru irigare. Conform lui, ultimul cuvânt pentru luarea deciziei ar aparține șefului de la Agricultură, Vladimir Bolea.

Fermierul Victor Cibotari susține că își dorea să facă toate lucrările necesare. În discuțiii cu redacția Realitatea, el a povestit că în perioada 2021-2022 a vizitat mai multe instituții ale statului, inclusiv agenția „Apele Moldovei”, Agenția Proprietății Publice și a vorbit personalul cu ministrul Agriculturii, însă a fost refuzat într-o manieră ofensatoare de către funcționar.

„Bolea, Ministrul Agriculturii, mi-a refuzat categoric. La ziua de azi, chiar și betonul de la fundament este scos, distrus. Noi spunem că vrem să facem agricultură, să restabilim sisteme de irigare. Aici ca să restabilești trebuie milioane de euro. Noi am cerut să ne dea în arendă, să plătim ca să restabilim aici. Iată rezultatul activității Ministerului Agriculturii”, susține Cibotari.

Mai mult, fermierul ne-a relatat că în anii precedeți mai multe țevi vechi ar fi fost furate, iar la fața locului a intervenit Poliția și a pornit investigații. Dosarul ar fi ajuns pe masa procurorilor, dar ar fi fost clasat, deoarece părțile, Agenția Proprietății Publice și persoanele care ar fi comis infracțiunea, s-ar fi împăcat.

Recent, vizitând locația, fermierul susține că a observat noi intervenții neautorizate. Actualmente, potrivit lui, pentru lucrările de reabilitare a bazinului sunt necesare milioane de euro.

Reacția Ministerului Agriculturii

Într-un răspuns transmis redacției Realitatea, Ministerul Agriculturii precizează că politicile statului sunt de a sprijini fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI). Există bază legală pentru a transmite în folosinţă gratuită asociaţiilor utilizatorilor de apă a infrastructurii de irigare proprietate publică, inclusiv modul de gestionare a infrastructurii de irigaţii prin constituirea asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

„Transmiterea în folosinţă gratuită (prin încheierea unui contract de comodat) a sistemelor de irigare, precum şi relaţiile ce apar între asociaţiile menţionate, se efectuează de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. (…) Referitor la solicitarea domnului Cibotari, comunicăm că bazinul de acumulare solicitat a fi transmis în folosință face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui agricultor, doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI”, susține autoritatea.

Conform Ministerului, fermierului i s-a recomandat să inițieze crearea Asociației a utilizatorilor de apă pentru irigare, care ulterior poate solicita în mod legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare, iar MAIA l-a ghidat să urmeze procedurile legale și i-a recomandat elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea documentului la minister, pentru a identifica investiții.

MAIA mai afirmă că actualmente sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a sistemelor de irigare în mai multe regiuni ale țării, iar Agenția Franceză de Dezvoltare finanțează cinci studii de fezabilitate.

#bazin #irigare #Ministerul Agriculturii #Saharna #Vladimir Bolea

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.