Un german a fost ucis şi două persoane au fost rănite la Paris într-un atac cu cuţitul şi ciocanul în apropiere de Turnul Eiffel, unde presupusul autor, un francez cunoscut pentru islamism radical şi tulburări psihice, a fost arestat, potrivit unor surse din poliţie şi judiciare, notează AFP.

Justiţia franceză a deschis o anchetă pentru asasinat şi tentativă de asasinat. Agresorul, un francez născut în 1997, a înjunghiat mortal un bărbat de naţionalitate germană născut în 1999 şi a rănit alţi doi la câteva sute de metri de Turnul Eiffel. El a fost arestat şi plasat în custodia poliţiei în cadrul anchetei încredinţate brigăzii penale din Paris, a precizat Parchetul din Paris. În vârstă de peste douăzeci de ani, presupusul autor, cunoscut pentru islamism radical şi tulburări psihice, a strigat „Allah Akbar” în momentul faptelor, potrivit unei surse din poliţie.

El fusese deja condamnat la patru ani de închisoare în 2016 pentru că dorea să treacă la acţiuni violente, a făcut cunoscut ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, care a ţinut un briefing de presă la faţa locului.

Victima decedată este un turist german, potrivit ministrului Darmanin. Cei doi răniţi sunt un francez, în vârstă de aproximativ şaizeci de ani, şi un turist străin, a cărui naţionalitate nu a fost precizată, care a fost rănit cu un ciocan, a precizat el.

„Parisul este în doliu după acest atac teribil„, a postat pe X ministrul francez al transporturilor, Clément Beaune. „Gânduri şi solidaritate cu familiile şi cei apropiaţi victimelor. Mulţumim forţelor noastre de securitate şi de salvare pentru intervenţia lor rapidă şi decisivă”, a adăugat el.

Atacul a avut loc la mai puţin de două luni după cel de la Arras, în nordul Franţei, care a costat viaţa unui profesor la jumătatea lui octombrie şi a condus la ridicarea planului de securitate Vigipirate la nivelul maxim de „urgenţă atentat”.

Modul de operare de sâmbătă aminteşte de atacurile anterioare din capitala Franţei. În mai 2018, un franco-rus născut în Cecenia a ucis un trecător cu un cuţit de bucătărie, după o luptă înverşunată. Atacatorul a atacat peste zece persoane şi a rănit patru înainte de a fi împuşcat de poliţie. Atacul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic (SI).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În februarie 2017, un egiptean a atacat cu o macetă militari din Operaţiunea Sentinelle care se aflau de serviciu la Carrousel du Louvre, foarte aproape de Muzeul Luvru din Paris, strigând „Allah Akbar”. El a fost condamnat în iunie 2021, la Paris, la 30 de ani de închisoare.

Câteva luni mai târziu, în octombrie 2017, la Marsilia, un bărbat a fost împuşcat mortal după ce a atacat trecătorii cu un cuţit, ucigând două persoane, doi verişoare de 20 şi 21 de ani, dintre care una studia la Lyon.

#atac #Paris

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.