Fostul iubit al cântăreței moldovence Irina Rimes, rapperul de peste Prut Killa Fonic, are rădăcini în Moldova. Acesta a cântat la un popular festival de la Chișinău și în cadrul unui interviu pentru Telestar a dezvăluit că, de fapt, străbunica lui a fost una dintre cele mai frumoase femei din țară de cândva, scrie Cancan.md.

Artistul cunoaște regionalismele noastre și expresii în limba rusă.

„Străbunica mea, Șura, era de aici – din Chișinău și a fost chiar Miss Chișinău, când era tânără”, a spus el.

Killa Fonic cu numele real Ionuț Răducanu a cântat la Summer Fest care a durat două zile și unde biletele au costat între 750 și 2200 de lei.

Deși are multe hituri, anume colaborarea cu Carla’s Dreams pe piesa „Bambolina” din 2019 a devenit un succes major, ajungând pe primul loc în Top Airplay 100.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Killa Fonic #Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.