Uniunea Europeană este gata să susțină autoritățile de la Chișinău și cetățenii Republicii Moldova în continuare, mai ales pentru a ieși din criza energetică cu care se confruntă, în prezent, țara noastră. Declarația a fost făcută de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședintele Josep Borrell, în contextul crizei gazelor naturale din Republica Moldova, în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Întrebat dacă, pe lângă ajutorul de 60 de milioane de euro pentru achiziționarea gazelor naturale, UE va mai sprijini Republica Moldova, Borrell a precizat că acest sprijin nerambursabil este un prim pas.

„Dacă am putea să rezolvăm problema gazelor naturale din Republica Moldova cu 60 de milioane de euro atunci nu ar mai fi o problemă. Știți foarte bine că aceasta nu va rezolva problema, dar e un prim pas. Trebuie să continuăm să căutăm și alte soluții care să rezolve deficitul dintre nevoia curentă și prețul extrem de ridicat solicitat acum de Gazprom. Pe de altă parte, nu putem spune că 60 de milioane de euro nu înseamnă nimic, 60 de milioane sunt 60 de milioane și banii ăștia o să ajute foarte mult. Deci, e un prim pas de la care putem să construim un sistem pentru a-i putea ajuta pe cei vulnerabili. Cu siguranță soluția nu va veni din finanțarea Europeană, nu putem acoperi diferența între nevoia actuală și prețul solicitat de Gazprom. Sunt și alte soluții, de exemplu, diversificarea mixului energetic în Moldova, aici putem contribui și cu expertiză și cu resurse, creșterea diversificării surselor de aprovizionare, creșterea independenței energetice. Putem de exemplu suplimenta aprovizionarea cu gaze naturale din Polonia. Vom acționa simultan pe toate fronturile și vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a sprijini Moldova. Aceste 60 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile. Veți beneficia și de sprijin suplimentar”, a subliniat Josep Borrell.

În replică, prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a ținut să mulțumească UE pentru tot sprijinul oferit în aceste momente de criză.

„Suntem recunoscători pentru reacția rapidă a partenerilor noștri europeni. Viteza de reacție este esențială. Vă suntem recunoscători și pentru consultanța oferită, pentru sprijinul tehnic, pentru experiența dvs. de care am beneficiat și cu care ne-ați susținut pentru a achiziționa gaze naturale din surse alternative pentru prima dată în toată istoria noastră de 30 de ani. De câteva zile cumpărăm cantități limitate de gaze naturale de pe piață pentru a reuși să menținem presiunea în rețeaua de conducte și pentru a trece peste aceste obstacole care au apărut… Mulțumim pentru fondurile oferite pe care le așteptăm până la sfârșitul anului. Vom solicita firește și sprijin politic și tehnic”, a precizat Gavrilița.

VIDEO ULTIMA ORĂ! Josep Borrell: Gazul este o marfă, nu poate fi folosit drept o armă geopolitică

Amintim că Financial Times a scris că în cadrul negocierilor, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE. De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.

De asemenea, miercuri, 27 octombrie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Republica Moldova va beneficia de un suport de 60 de milioane de euro pentru a depăși mai ușor criza gazelor naturale în care se află. Asistența nerambursabilă a fost oferită ca urmare a unui dialog constant al autorităților moldovenești cu Uniunea Europeană, anunță Guvernul Republicii Moldova.

#ajutor #Moldova #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.