Jumătate dintre moldovenii cu drept de vot susțin aderare Moldovei la UE, se arată într-un sondaj IMAS, realizat la comanda Public Media. În același timp, alte 36% procente sunt pentru intrarea în Uniunea Euroasiatică.

Chiar și așa, 46% consideră că politica externă a Moldovei trebuie să fie echilibrată, între Rusia și Occident. Pentru vectorul european optează 31%, iar pro-Rusia sunt doar 14%. Alte 4% au spus că sunt pentru unire cu România, în timp ce 5% au refuzat sau nu au știu ce să răspundă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul unui referendum duminica viitoare, ar susține aderarea Moldovei la UE 53%. Integrarea vamală ar fi susținută de 40% dintre votanți. Pentru unire cu România ar opta 32% dintre aceștia, iar 24% ar susține intrarea Moldovei în la NATO.

Datele au fost colectate în perioada 2-19 mai. Au participat 1112 respondenți, cu vârsta de cel puțin 18 ani, din 92 de localități. Marja de eroare este 3%.

#IMAS #Moldova #sondaj #UE #Uniunea Euroasiatică

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.