„Dacă legea le-ar permite tinerilor de la 16 ani să voteze, Usatîi ar câștiga din primul tur”. Declarația aparține liderul Partidului Nostru care susține că dreptul la vot trebuie să fie de la această vârstă, așa cum se întâmplă în mai multe țări, printre care Germania, Estonia, Austria. Propunerea lui Renato Usatîi vine în contextul alegerilor prezidențiale din această toamnă. Politicianul mai spune că elevii de liceu au o pregătire foarte bună și o gândire critică.

„Apare întrebarea de ce tinerii primesc buletin de identitate la 16 ani, de ce de la 16 ani pot susține examenul pentru permisul de conducere și pot urca la volan când fac exerciții de șoferie, dar nu pot vota? Dacă la 16 ani au buletin și pot susține examenul pentru permisul de conducere, votarea nu ar fi o procedură mai gravă sau mai complicată pentru ei. Sunt sigur că tinerii ar susține această idee. Dreptul de a vota de la 16 ani este firesc și i-ar stimula să participe la dezvoltarea țării și la luarea deciziilor. Astăzi, dacă legea le-ar permite tinerilor de la 16 ani să voteze, Usatîi ar câștiga din primul tur. M-am convins de asta după vizita la Drochia, unde am fost primit cu mare căldură de tinerii de acolo”, a declarat Renato Usatîi, în cadrul emisiunii săptămânale „Puterea e în adevăr”.

În aceeași intervenție video, Usatîi susține că șansele de a corupe un tânăr de 16-17 ani sunt foarte scăzute.

„Unii politicieni se folosesc de problemele oamenilor pentru a-i corupe în timpul alegerilor. Dar asta nu funcționează în cazul tinerilor. Ei detestă astfel de practici. Copiii și tinerii noștri sunt mai avansați decât am fost noi la vârsta lor. Ei nu-și vând votul pentru o conservă de carne, o găină sau o căldare de cărbune ori lemne”, a conchis Renato Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu referendumul constituțional.

#16 ani #alegeri #Moldova #Renato Usatii #vot

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.