Orașele Verona și Pisa din nordul Italiei, care găzduiesc aproape 350.000 de oameni, au început să raționalizeze apa potabilă. Decizia a intrat în vigoare sâmbătă, din cauza secetei extreme.

Până pe 31 august apa potabilă nu poate fi folosită pentru udarea legumelor, grădinilor și terenurilor de sport, spălarea mașinilor, umplerea piscinelor și orice altă activitate care nu este strict necesară nevoilor umane. Cine va admite încălcări, va plăti amenzi de 500 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, administrația din Verona precizează „utilizarea apei în aceste scopuri, deși nu este recomandată, poate avea loc doar între orele 21:00 și 6:00”, relatează Euronews. La rândul lor, responsabilii din Pisa spun că este vorba despre „acțiuni necesare, pe care le adoptă mai multe municipalități, pentru a asigura rezerve suficiente de apă potabilă într-o perioadă critică, cauzată de temperaturi ridicate, deficitul de precipitații și creșterea consumului”.

Peste o sută de municipalități din nordul Italiei au adoptat măsuri pentru conservarea apei, dar Verona și Pisa sunt unele dintre cele mai mari orașe din regiune care au făcut acest lucru.

Valea Po a din nordul Italiei, unde se concentrează circa 40% din alimentele țării, se confruntă cu cea mai gravă secetă după 1952. Și cel mai lung râu din Italia are nivelul apei cu șapte metri sub media normală, iar timp de patru luni precipitațiile au fost minime.

#amenzi #Italia #Pisa #raționalizare apă #seceta #secetă extremă în Italia #Verona

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.