Aeroportul Internațional Chișinău nu va fi privatizat, dă asigurări ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, în prezent nu există pe agenda autorităților vreun punct privind privatizarea aerogării.

„La etapa actuală, în agenda Ministerului Infrastructurii nu există niciun punct care să vorbească despre privatizarea aeroportului”, a declarat oficialul după ședința Guvernului de miercuri, 8 septembrie.

Ministrul a menționat că autoritățile lucrează, în schimb, la finalizarea procesului de preluare a Aeroportului Internațional Mărculești de către Aeroportul Internațional Chișinău.

„Este o hotărâre de Guvern, deci terenurile deja au trecut la aeroportul din Chișinău și urmează să fie trecute prin hotărâre de Guvern și toate activele pe care le are aeroportul din Mărculești”, a spus Bolea.

Precizările ministrului vin după declarațiile ministrului Economiei, Claudiu Năsui, care a sugerat anterior, în cadrul unei emisiuni televizate, că Aeroportul din Chișinău s-ar putea dezvolta mai bine dacă ar fi gestionat de un operator privat.

„Voi da mai multe detalii după ce agreez, împreună cu restul echipei guvernamentale, cum procedăm pe partea aceasta. Uitați-vă în Europa, nu trebuie să ne ducem până în SUA, sunt Dassault, Rheinmetall, companii mari, ultrastrategice, mult mai importante, și cu toate acestea sunt private și reușesc foarte bine”, a declarat Năsui.

Aeroportul Internațional Chișinău a încheiat anul 2025 cu un profit de aproximativ 750 de milioane de lei, iar veniturile totale au depășit un miliard de lei, potrivit ministrului Infrastructurii. Aerogara a revenit în gestiunea statului în primăvara anului 2023, după ce, în 2013, a fost dat în concesiune pentru 49 de ani companiei „Avia Invest”. În 2020, autoritățile au început procedura de reziliere a contractului de concesiune, invocând lipsa investițiilor în infrastructura aeroportului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aeroportul chisinau #Claudiu Năsui #Ministerul Infrastructurii si Dezvoltarii Regionale #ministrul Economiei #precizari #privatizare #Vladimir Bolea

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.