Peste 15 mii de vânători din țară nu pot ieși încă la vânătoare, întrucât ministerul amână deschiderea sezonului. Noua lege ce vizează vânătorii și fondul energetic, votată de Parlament încă în 2018, așa și nu a mai intrat în vigoare, deși acest lucru trebuia să se întâmple încă din data de 1 martie 2021.

Societatea Vânătorilor și Pescarilor și-a exprimat indignarea într-o conferință de presă și s-a adresat către guvern ca să elaboreze cât mai curând regulile de vânătoare și să aprobe cotele de recoltare.

„Noi cerem ca întrebarea dată să fie pusă în discuție la minister. Erau mai multe adresări din partea vânătorilor ca să ieșim la grevă, să ieșim la proteste, ca să blocăm ministerul din motiv că nu am fost înțeleși clar și nu a fost poziția aceasta explicată clar față de vânători. Noi cerem ca din partea ministerului să fie urgentată procedura de aprobare a cotelor și să intre esențial în problema dată”, a declarat Oleg Ciocoi, președintele Societății Vânătorilor și Pescarilor.

Totodată, membrii societății atenționează că daunele acestei amânări sunt destul de serioase, chiar și pentru agricultura țării.

„Vor fi consecințe pentru agricultori, dar și pentru proprietarii de animale domestice. Ați văzut că noi deja avem cazuri că au început să atace răpitorii animalele domestice, dar practic fauna care a fost dezvoltată cu ajutorul vânătorilo și pescarilor (anul acesta am cheltuit milioane de lei pentru a popula cu pui de fazani fondul cinegetic) a fost afectată de răpitori”, a menționat Sergiu Crudu, membrul Societății Vânătorilor și Pescarilor.

În fiecare an vânătorii investesc în fondul cinegetic, în jur de şase milioane de lei. Banii sunt folosiţi pentru hrana păsărilor şi animalelor sălbatice, dar și pentru confecţionarea cuiburilor acestora.

#societatea vanatorilor si pescarilor

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară.

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.