Candidatul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, care aspiră la funcția de Președinte al Republicii Moldova, și-a exercitat dreptul la vot în jurul orei 08:30. Este primul dintre candidați care a mers la secția de votare și a fost însoțit de soție.

Tarlev a declarat că a votat „pentru viitorul Moldovei, un viitor mai bun, mai fericit, mai prosper, pentru stabilitate, pentru succes”. Totodată, a menționat că imediat după deschiderea secțiilor de vot, a fost informat și despre unele încălcări.

„Prima informație nedorită a fost prim mass-media răspândit precum că aș fi fost exclus din buletin și trebuie votat nu știu care candidat, și al doilea mai neplăcut ca primul că în instituțiile medicale din Chișinău personalul medical strânge buletinele de vot ale pacienților pentru ceva. Asta m-a întristat.

Am luat două buletine de vot: unul pentru președintele țării, și unul pentru referendul. Am venit cu gânduri bune, cu curaj, cu drepturi”, a declarat Vasile Tarlev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 20 octombrie 2024 în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderare la Uniunea Europeană. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne.

Alegătorii vor trebuie să opteze pentru unul dintre cei 11 candidați care aspiră la funcția de președinte al Republicii Moldova: Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi şi Natalia Morari.

#20 octombrie #Alegeri prezidentiale #Moldova #referendum #Vasile Tarlev

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.