Salarizarea judecătorilor nu corespunde volumului de lucru pe care îl au nici după vetting. Declarațiile au fost făcute de invitații emisiunii „Consens Național de la Rlive TV.

În timp ce Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că judecătorii trebuie să aibă salarii mai mari în baza unor criterii de evaluare bazate pe merit, Teodor Cârnaț, expert în drept constituțional, este de părere că domeniul are nevoie de o grilă clară de salarizare.

„Salariul unui judecător începător este în jur de 18-20 de mii de lei. Salariul unui conducător de troleibuz este de 17-18 mii de lei. Ambele funcții sunt importante pentru că răspund de viața oamenilor. Atunci când discutăm despre salariile judecătorilor trebuie să vedem lucrurile în context, noi nu spunem că salariile trebuie să fie mai mari la judecători și mai mici la educatori, la medici sau la alte profesii. Politicul ar trebui să explice cetățenilor de ce judecătorii au nevoie de salarii mai mari”, a menționat Ion Guzun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă raportăm volumul de muncă pe care îl are un judecător și volumul de muncă pe care îl fac miniștrii, deputații, alți funcționari care iau hârtiile dintr-un birou și le duc în alt birou, responsabilitatea judecătorilor este incomensurabilă. Toți însă primesc un salariu de aproape 18 mii de lei. Eu cred că salariul unui judecător trebuie să se raporteze la salariului unui coleg de la Curtea Supremă de Justiție. Dacă un judecător de acolo are 55 de mii, cel din instanța de fond trebuie să aibă două treimi din această sumă (puțin peste 36 mii – n.r.)”, și-a explicat poziția Teodor Cârnaț.

Salariile judecătorilor din Republica Moldova sunt printre cele mai mici din statele membre ale Consiliului Europei. Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției arată într-un raport de evaluare a sistemelor judiciare europene că judecătorii moldoveni la finalul carierei primesc un salariu de cinci ori mai mic în comparație cu media europeană. În timp ce colegii lor din Europa câștigă în medie 100.000 de euro pe an, judecătorii moldoveni abia de ajung la 20.000 de euro pe an.

#Ion Guzun #judecatori #salarii #Teodor Carnat #vetting

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.