Victimele Holocaustului au fost comemorate luni, 27 ianuarie, în cadrul unui eveniment organizat la Monumentul „Victimelor Fascismului” din Chișinău. La eveniment au participat reprezentanți ai conducerii țării, ambasadori, lideri ai comunității evreiești și ai comunității de romi.

„Miriam, Isac, Hanna, Avram, Sara. Sunt cinci din cei peste șase milioane de evreicare au trăit acum 80 de ani o tragedie. Sunt cinci povești care te cutremură. Iar dacă le-am ști pe cele șase milioane de povești,nu cred că le-am putea suporta. Dar aceste povești de viață trebuie spuse. Noi nu avem dreptul să le dăm uitării. Ba mai mult, avem responsabilitatea să vorbim și datoria să facem tot ce ne stă în puteri, pentru ca niciodată, nicăieri în lume, să nu se mai întâmple asemenea tragedii. Toți acești oameni care visau la un viitor, la un viitor în pace, în familie, s-au trezit peste noapte fugăriți, persecutați, duși cu forța în lagăre de concentrare sau ghetouri.

Astăzi ne-au adunat aici să comemorăm oamenii pe care i-am pierdut. Fiecare dintre noi avem părinți, bunici, care ne-au povestit despre această filă neagră din istoria omenirii, simțită pe deplin și în satele sau orașele din Republica Moldova. Asemenea evenimente nu trebuie să fie date uitării, fiindcă astfel, altfel, riscăm să fie repetate”, a spus Igor Grosu.

Cu un mesaj a venit și ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

„Una dintre cele mai întunecate perioade din istoria umanității. Este un moment în care ne amintim nu doar de suferința inimaginabilă a milioane de evrei, romi sau alte grupuri marginalizate, ci și de responsabilitatea noastră colectivă de a învăța din trecut, pentru că astfel de atrocități să nu se mai repete niciodată. Această zi are o semnificație profundă și pentru noi, cei din Republica Moldova,care am cunoscut din plin drama regimurilor totalitare.

Începând cu anul 1940, deportările și represiunile politice organize de regimul comunistau adus suferință și moarte asupra multor oameni nevinovați, inclusiv asupra comunității ievrești din Basarabia. Mii de familii au fost dezrădăcinate, trimise în Siberia sau Kazahstan, iar multe dintre ele nu s-au mai întors niciodată. În acest sens, cultura memoriei este acea armă pe care o putem folosi pentru a ne proteja în viitor de asemenea evenimente. (…) Să învățăm din greșelile istoriei și să fim curajoși în fața provocărilor de azi. Să ne amintim, să sperăm și să acționăm”, a declarat Prodan.

Discursuri au ținut și Ambasadorul statului Israel în Republica Moldova, Joel Lion, dar și Alexandru Nisenboim, membru Consiliului Comunității Evreiești din Moldova. În discursul său, acesta a solicitat introducerea Holocaustului ca obiect separat în programul școlar.

Duminică, 26 ianuarie, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a organizat un eveniment pe strada Pietonală din Chișinău. Au fost lansate lampinioane cu numele victimelor Holocaustului, care au decedat la Auschwitz, simbolizând o aducere aminte eternă. De asemenea, din 27 ianuarie și până în 3 februarie, se va desfășura campania națională „WeRemember. Cetățenii sunt invitați să își facă o fotografie cu mesajul #WeRemember și să o posteze pe online, etichetând @JewishCommunityofMoldova și @WorldJewishCongress.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului în care au fost uciși milioane de evrei de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Alegerea acestei date este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia pe 27 ianuarie 1945. Nici până astăzi nu este cunoscut exact numărul evreilor și al romilor omorâți în holocaust. Cifra pronunțată cel mai des de către istorici este de peste șase milioane de oameni, dintre care 1,5 milioane erau copii.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în 2016 Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei internaționale privind studierea Holocaustului, prezidate de Elie Wiesel, iar ziua de 27 ianuarie a fost instituită ca Zi națională de comemorare a victimelor Holocaustului.

#comemorare #Holocaust #JCM

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.