Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, prezent miercuri, 20 septembrie curent, în studioul PS News, la „Puterea Știrilor”, a comentat expulzarea, în luna august, a 45 de diplomați ruși și personal tehnic al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Analiștii au catalogat momentul ca fiind un gest de curaj al R.Moldova, Rusia însă a apreciat acest gest ca fiind „un pas neprietenos” al autorităților moldovene, care „va avea fără îndoială consecințe” asupra relațiilor dintre Moscova și Chișinău.

La întrebarea moderatoarei Marinela Angheluș, dacă s-au concretizat în vreun fel aceste amenințări venite din partea Rusiei, ambasadorul Victor Chirilă a precizat că cel mai probabil acestea urmează să apară.

„Deocamdată doar la nivel verbal, deci cu siguranță ne așteptăm la alte lovituri din partea Federației Ruse ca răspuns și nu doar ca răspuns la această decizie, care din punctul meu de vedere a fost una necesară. Înțeleg că vor mai fi astfel de (expulzări, n. red.) și cred că probabil și lista trebuia să fie și mai lungă, pentru că unii din ei au intrat cu pașaport diplomatic în Republica Moldova și au plecat în regiunea transnistreană și nu putem să le dăm de urmă. Deci sunt dispăruți, dar va veni momentul când va trebui să plece acasă. Vom da de ei, dar a fost o acțiune necesară, pentru a ne consolida securitatea.

Am văzut foarte bine implicările Federației Ruse în destabilizarea situației interne de la noi și cred că această decizie a contribuit și la fel ca și mecanismul de sancționare a oligarhilor și a persoanelor care contribuie la destabilizarea Republicii Moldova (…) ca să liniștim situația (…) Acest mecanism de sancționare a fost inițiativa domnului Bogdan Aurescu. Este iarăși o realizare a acestui an, care a fost implementată (…) într-un timp record, dacă nu greșesc, în două luni, ceea ce nu s-a mai întâmplat anterior. Și acest lucru datorăm iarăși diplomației României și președintelui Klaus Iohannis; fără asistența lor nu am fi puputut avea un astfel de mecanism. Actualmente, șapte persoane sunt deja sub sancțiuni în cazul (…) acestui mecanism și lucrăm la al doilea pachet de sancțiuni, care va include nu doar persoane, dar și companii, deci persoane juridice și vom folosi, vom valorifica acest mecanism astfel încât să punem la respect pe oricine care încearcă să destabilizeze și Republica Moldova, și sistemul democratic să-l pună în pericol (…) și de exemplu alegerile democratice din Republica Moldova”, a subliniat diplomatul.

Contextul în Republica Moldova este unul dificil, dar (…) am făcut față și am făcut față datorită României și partenerilor europeni, pentru că decizia noastră a fost de a expulza cei 45 de reprezentanți ai Ambasadei Ruse de la Chișinău (…), pentru că am venit cu argumente, unii din ei se ocupau cu alte activități decât cele diplomatice, evident se ocupau (…) cu acțiuni subversive (…). Deci a fost un act de curaj evident, (pe) care nu l-au luat alte guverne anterior, dar în actualul context era necesar și cred că guvernarea a înțeles că dacă nu-l ia acum, va fi târziu mâine”, a mai declarat Victor Chirilă.

#ambasador #București #diplomati #Republica Moldova #Rusia #Victor Chirilă

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.