VIDEO Victor Parlicov: „În situația crizei din stânga Nistrului Chișinăul trebuie să aibă un rol proactiv”

În situația crizei din regiunea transnistreană Chișinăul trebuie să aibă un rol proactiv. Opinia aparține ex-ministrului energiei, Victor Parlicov, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „Coada de pește” a crizei din regiunea de Est a Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit ex-ministrului, situația energetică a malului drept s-a schimbat semnificativ din 2022, când s-a redus considerabil dependența de infrastructura energetică din stânga Nistrului.

Ex-ministrul Parlicov a menționat că pentru prima dată în istoria țării, malul drept al Nistrului dispune de căldură, lumină și gaz independent de infrastructura regiunii transnistrene. În contrast, malul stâng, care a fost tradițional un furnizor de energie electrică, se confruntă cu o situație dificilă, în care populația suferă din cauza lipsei de resurse energetice.

„Din 2022 situația radical s-a schimbat și noi, tehnic, nu mai suntem atât de dependenți de infrastructura din stânga Nistrului. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova pe malul drept este căldură, lumină și gaz, iar în stânga Nistrului lumea îngheață. Așa ceva n-a mai existat. Invers a fost”, a spus ex-ministrul energiei, Victor Parlicov.

Fostul ministru a explicat că Chișinăul are două opțiuni principale în această situație: fie să mențină status quo-ul energetic în stânga Nistrului, fie să pună capăt acestei dependențe. El a atras atenția asupra faptului că livrările de resurse energetice către regiunea transnistreană se bazează pe un contract cu Moldovagaz, în cadrul căruia Guvernul de la Chișinău deține un pachet de blocaj.

„Decizia ca oamenii din stânga Nistrului să înghețe măcar o lună-două a fost necesară pentru că cei din Rusia s-au pomenit într-o situație prostească în care trebuie singuri să inventeze un motiv pentru schimbarea regulilor de joc. Ei au mai schimbat o dată regulile de joc în 2022, când au limitat livrările. Noi avem doar două opțiuni: sau menținem status quo-ul, permitem ca grazul gratuit să ajungă în regiunea transnistreană, sau nu permitem acest lucru. Să nu uităm că aceste livrări se fac în baza unui contract cu Moldovagaz, iar în cadrul Moldovagaz există cota de proprietate a Guvernului de la Chișinău, care are pachet de blocaj”, a explicat Victor Parlicov.

Parlicov a evidențiat că, în contextul actual, este esențial să se dezvolte capacități de generare a energiei electrice pe malul drept, iar starea de urgență anunțată în energetică oferă oportunitatea de a grăbi aceste inițiative.

„Cu certitudine, Chișinăul trebuia să aibă un rol mai proactiv. Noi trebuie să avem o poziție proprie, noi trebuie să le spunem că situația cu livrarea gazului gratuit în stânga Nistrului are un sfârșit. Dacă nu avem o viziune în această privință, înseamnă că trebuie s-o dezvoltăm. Toată această situație s-a menținut pe ideea că Chișinăul încerca să mențină o stabilitate în stânga Nistrului. Despre ce fel de stabilitate putem vorbi, dacă situația oricând poate exploda și a arătat că explodează? Mai ales că în perioada CSE multe lucruri pot fi grăbite. Acum este foarte important să creștem capacitățile de generare a energiei electrice pe malul drept și CSE permite accelerarea acestor procese”, a mai spus ex-ministrul Energiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #Victor Parlicov #stanga Nistrului

Astăzi se împlinesc 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Votul Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918 a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș şi Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul punând bazele constituirii statului român modern, transmite IPN.

Unirea Basarabiei, așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812, a fost precedată de constituirea Republicii Democratice Moldovenești, la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918, a avut loc unirea cu Regatul României.

Cu prilejul aniversării, în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, joi, 27 martie, va avea loc inaugurarea monumentului Reginei Maria. La inaugurare va participa și delegația Comisiei pentru cultură și media din Senatul României, condusă de președintele Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

Pe parcursul zilei, delegația va participa la o serie de întâlniri oficiale cu autoritățile moldovenești. Și va fi semnat un Memorandum de înțelegere între Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Ministerul Culturii al României, privind cooperarea în domeniul artelor teatrale, consolidând astfel relațiile culturale dintre cele două state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 29 martie curent, la Chișinău va avea loc ședința de inaugurare a Platformei Reîntregirii Naționale. Evenimentul se va desfășura în Sala Unirii din fostul sediu al Sfatului Țării.