Vinul nu este o simplă băutură pentru găgăuzi, ci parte a culturii materiale și spirituale a poporului. Găgăuzii se ocupau de vinificație încă din perioada când locuiau pe teritoriul Dobrogei. În secolul XIX, când s-au așezat cu traiul în Basarabia și-au continuat îndeletnicirea pe pământurile aride ale Bugeacului. Cel mai des, găgăuzii plantau soiurile de struguri „Zaiber” și „Cuderca”, iar alegerea a fost dictată de condițiile climatice din partea de sud a țării.

Tradițional, găgăuzii produceau câteva tipuri de vin, unul dintre care era „Aci Șarap” – un vin amar, la care se adăugă pelin. Acesta era utilizat pentru diferite tratamente.

De asemenea, se făcea vinul de ceremonie, produs din sucul din prima presare. Acest vin era servit în cazuri speciale, atunci când în casa gospodarilor veneau oaspeți. Tehnologia de producere a vinului de ceremonie era una destul de complicată: după fermentare se adăuga o porție proaspătă de must. Vinul devenea dulce și avea un gust intens.

Istoricii mai spun că găgăuzii așteaptă 40 de zile înainte de a-l consuma, pentru ca vinul să se maturizeze. Dacă moldovenii obișnuiesc să consume așa-numitul „tulburel”, la găgăuzi această tradiție nu se practică, iar gospodarii care încălcau această regulă, erau criticați, spune Andrei Mutcoglo, istoric și conducător al Centrului istoric și cultural „Stepan Topal” de la Comrat.

Astăzi, un vin cu tradiții poate fi găsit în restaurantele din Autonomia Găgăuzia, unde producătorii respectă cu strictețe obiceiurile transmise din generație în generație. Totodată, tradițional, vinul poate fi servit la începutul lunii noiembrie, când în Autonomie este marcată Ziua Vinului.

Andrei Mutcoglo, istoric, conducătorul Centrului istoric și cultural „Stepan Topal” de la Comrat: „Când găgăuzii tăiau vița de vie, în mod obligatoriu ei o stropeau cu vinul de anul trecut și serveau acest vin chiar în podgorie. Se considera că acest ritual va aduce o roadă bogată”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#cultura #Gagauzia #vin

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.