Vinul este cel mai reprezentativ ambasador al Republicii Moldova în lume. Vinificatorii moldoveni sunt concurenți pe piața finală, dar până atunci își împart experiențele pentru a fi din ce în ce mai buni. Acestea sunt cel puțin două idei principale enunțate în emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE TV, moderată de Ileana Pîrgaru, într-o ediție specială dedicată Zilei Naționale a Vinului, marcate anual pe 7-8 octombrie. Emisiunea s-a desfășurat chiar în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), unde lumea mișuna într-o forfotă de toamnă specifică țări noastre. Invitații au fost Parascovia Ignat, șefa Direcției Promovare și Marketing a Oficiului Național al Viei și Vinurilor, și Valeriu Mihaluță, reprezentant al companiei „Château Vartely”.

În prezent, vinurile din Republica Moldova sunt aliniate celor din centrul Franței, devin de top și cuceresc lumea, așa cum a fost și motto-ul Zilei Naționale a Vinului 2023.

Parascovia Ignat, șefa Direcției Promovare și Marketing a Oficiului Național al Viei și Vinurilor: „Pe bună dreptate putem spune că vinul nostru este cel mai reprezentativ ambasador al țării care ne-a dus faima și o duce în continuare în lume. Această sărbătoare este o adevărată arenă care reunește multă lume: viticultori, amici ai vinului, turiști dornici să ne redescopere. Sunt mulți care vin an de an în special pentru această sărbătoare”.

De-a lungul timpului, industria a trecut prin diverse crize majore, începând cu embargoul impus de Rusia în 2006. De atunci, vinul produs în Republica Moldova a ajuns să fie exportat în 75 de țări, ceea ce înseamnă o prezență de 60 la sută în UE.

„Chiar recent, în ultimii doi ani, a fost pandemie, război în vecinătate care încă e în plină desfășurare, dar de fiecare dată viticultura a reușit să treacă peste aceste efecte devastatoare și aceasta se datorează în primul rând vinificatorilor iscusiți care stau în spatele acestui produs, al mândriei naționale. Dau dovadă de mult curaj, perseverență, devotament și răbdare. … S-a investit în echipament și în calitate. A crescut calitatea și au fost penetrate noi pieți”, a subliniat Parascovia Ignat.

La Ziua Națională a Vinului, „Château Vartely” a fost onorată cu distincția supremă, Premiul Mare, consacrându-se drept cea mai bună vinărie a anului pentru merite deosebite în fabricarea vinurilor de calitate înaltă, perpetuarea tradițiilor și calitații excelente a vinurilor autohtone, promovarea imaginii Republicii Moldova ca țara vitivinicolă pe arena internațională.

Valeriu Mihaluță, reprezentant al companiei „Château Vartely”: „Vizităm și alte crame, ne împărtășim cu experiențele cu colegii. Orice vizitator încearcă să vadă cât mai mult în Republica Moldova, nu doar o cramă. Nu putem să spunem că suntem într-o competiție, pentru că avem contracte de colaborare cu cei de la Butuceni, cu meșteri populari. Vizitatorii care se cazează la noi caută și alte obietive turistice, nu doar cel al vinului. Vinul e principal, dar mai caută și altceva. Avem și o hartă activă despre unde mai pot face vizite”.

„Este o concurență pe piața finală a vinurilor, dar când întâlnim un vinificator încercăm să facem un schimb de experiențe. Până la urmă alege consumatorul”, a punctat Valeriu Mihaluță.

Ziua Națională a Vinului este cea mai mare sărbătoare națională dedicată Vinului Moldovei și tradițiilor în vinificație și unicul eveniment de acest fel din întreaga lume. Anual, evenimentul devine un important punct de atracție turistică, iar mulți oaspeți de peste hotare vin să ne viziteze țara noastră anume în această perioadă. Excepție nu a fost nici acest an, iar cea de-a XXII-a ediție a fost un bun prilej pentru ca turiștii din 12 țări ale lumii să viziteze Moldova. A fost organizată de către Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, cu suportul partenerului strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ziua Națională a Vinului – un eveniment important de atracție turistică

#ONVV #PMAN #Republica Moldova #rezoomat #vin #Ziua Nationala a Vinului

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.