Ședințele de judecată, pe dosarele în care figurează fostul procuror șef anticorupție, Viorel Morari, au fost programate pentru fiecare zi, până în luna decembrie. Agenda acestora a fost publicată pe pagina oficială a Portalului Național al Instanțelor de Judecată, informează Realitatea.md.

Liderul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, afirmă că acest lucru se face intenționat, pentru ca Viorel Morari să fie achitat pe toate celelalte dosare, până la examinarea cauzei privind demiterea lui din funcția de procuror șef al Procuraturii Anticorupție.

„Vreau să vă arăt cum justiția din Moldova vrea să îl scoată pe Viorel Morari basma curată, ca el să revină la Procuratura Anticorupție în luna decembrie. Vă arăt din surse deschise, de pe site-urile instanțelor de judecată – cum se desfășoară procesele lui Viorel Morari. Vom comenta ce înseamnă lupta dintre clanurile mafiote din interiorul Procuraturii. De fapt, bătălia se dă pe controlul Procuraturii, ca bâtă politică împotriva mediului de afaceri, a oamenilor incomozi, a primarilor și a liderilor de opoziție”, susține Vasile Costiuc, într-o intervenție pe facebook.

Potrivit lui, după ce Morari va fi achitat, va putea pretinde că a fost demis ilegal din funcție și va cere despăgubiri de la stat. Costiuc a mai făcut referință și la declarația președintei Comisiei Juridice, Olesea Stamate, care spunea că , Viorel Morari, ar putea candida la funcția de procuror general după ce își va rezolva problemele cu justiția, deși a fost sceptică în privința lui, pentru că ar avea probleme de imagine publică.

Realitatea.md amintește că Viorel Morari a fost demis din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție pe 12 august, current. Ordinul a fost semnat de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Tot Stoianoglo a fost cel, care în 23 ianuarie 2020, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor suspendarea din funcție a lui Viorel Morari, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care era vizat. Morari a fost acuzat că i-ar fi ordonat unui procuror să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, la solicitarea fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. Un alt dosar, în care figurează Viorel Morari ține de îmbogățirea ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Fostul procuror șef anti-corupție mai este bănuit de faptul că, în 2018, printr-un dosar la comandă i-ar fi persecutat, arestat, deposedat de averi pe frații Igor și Adrian Borș, co-proprietari ai rețelei de benzinării „VENTO”. De cealaltă parte, Viorel Morari pledează nevinovat și susține că dosarele lui au o tentă politică.

#Vasile Costiuc #Viorel Morari

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.