Vicepreședintele PAS și încă ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat la emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE TV, ediția din 7 octombrie curent, că viitorul Guvern al Republicii Moldova va fi format atât din figuri noi, cât și din actuali miniștri. Afirmațiile sale vin în contextul negocierilor politice pentru constituirea noului executiv, după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Potrivit lui Bolea, criteriile principale pentru menținerea unor membri din actualul Cabinet vor fi rezultatele și proiectele realizate în timpul mandatului. El a subliniat că unii miniștri au demonstrat eficiență și pot asigura continuitatea reformelor începute.

„Eu cred că vor fi și oameni noi care n-au fost în acest Guvern. Vor rămâne și miniștri din actualul Guvern, reieșind din numărul de rezultate și proiecte implementate”, a spus Bolea, precizând că lista finală a membrilor viitorului executiv nu este încă stabilită.

Vicepremierul a evitat să ofere detalii despre componența noului Cabinet, dar a afirmat că perioada de incertitudine nu va fi de lungă durată. El a sugerat că publicul va afla curând numele viitorilor miniștri și al prim-ministrului.

În cadrul discuției, moderatoarea emisiunii, Ileana Pîrgaru, a menționat că în spațiul public se vehiculează trei posibile nume pentru funcția de prim-ministru: actualul premier Dorin Recean, omul de afaceri Vasile Tofan și chiar Vladimir Bolea. Întrebat despre aceste speculații, a răspuns cu o notă de umor, spunând că „oricare soldat vrea să fie general”, dar a negat că ar fi primit o propunere pentru funcția de șef al executivului.

„Nu cred că este cazul să vorbim despre funcțiile de prim-ministru și cine sunt. Trebuie să așteptăm rezultatul final”, a comentat vicepremierul, precizând că discuțiile publice pe această temă sunt firești într-o perioadă de tranziție politică. Speculații sunt foarte multe, mă bucur, pentru că asta înseamnă că există un interes viu”.

Moderatoarea a insistat că opinia publică trebuie să cunoască din timp numele celor propuși pentru funcțiile de conducere, pentru a le putea analiza parcursul profesional. În replică, Vladimir Bolea a dat asigurări că toate numele vor fi făcute publice în mod transparent, odată ce procesul de consultări politice va fi finalizat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#premier #RLIVE TV #Vladimir Bolea

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.