Vladimir Putin a votat de la distanță, online, la alegerile prezidențiale din Rusia. Videoclipul a fost distribuit vineri seara, 15 martie curent, de serviciul de presă de la Kremlin.

Președintele rus în exercițiu a votat din biroul său.

S-a îndreptat spre computer, a votat, apoi s-a întors către camera video și a făcut cu mâna în semn de „salut”.

Alegerile prezidențiale în Rusia durează trei zile, începând de vineri până duminică, 17 martie 2024, când se va vota și în Transnistria. Locuitorii regiunii transnistrene ai Republicii Moldova vor fi chemați la cele șase secții de votare pentru alegerea președintelui Federației Ruse. Dintre ele, trei vor fi deschise la Tiraspol, iar câte o secție va fi instituită la Rîbnița, Bender și Grigoriopol. Acest lucru se întâmplă fără acordul autorităților constituționale, care au permis să fie deschisă doar o singură secție de votare pe teritoriul Republicii Moldova, la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău. Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, comentase că nu există cale legală pentru transportarea buletinelor de vot din zona de securitate în Rusia, în acest sens, autoritățile fiind pregătite să contracareze tentativele.

La alegeri participă patru candidați (în ordine alfabetică): Vladislav Davankov de la Poporul Nou, președintele în exercițiu Vladimir Putin, candidat independent, Leonid Sluțki de la Partidul Liberal Democrat și Nikolai Haritonov de la Partidul Comunist al Federației Ruse.

Putin candidează pentru a cincea oară la funcția de șef al statului, după ce a câștigat pentru prima dată alegerile în 2000. Haritonov candidează pentru a doua oară la alegeri (în 2004 a pierdut în fața lui Putin, poziționându-se pe locul doi cu 13,69% din voturi). Davankov și Sluțki participă pentru prima dată la alegeri.

Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de jumătate din voturile alegătorilor care au participat la vot. Mandatul președintelui ales va fi de 6 ani.

Potrivit autorităților ruse, secții de votare sunt deschise în 144 de țări, dar nu au un program uniform de deschidere. În unele țări, de această dată s-au deschis mai puține secții de votare decât în timpul alegerilor prezidențiale din 2018. Acest lucru este cauzat de reducerea numărului de diplomați și oficii consulare. Așadar, în Germania, în loc de 15 secții de votare, sunt două (la ambasada din Berlin și consulatul din Bonn). Autoritățile letone au avertizat că vor verifica documentele care confirmă dreptul de ședere în țară al rușilor care vin la vot la ambasada de la Riga. Autoritățile din Estonia au declarat că nu intenționează să facă acest lucru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Rusia #Vladimir Putin #vot electronic

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.