Irina Vlah și-a făcut alegerea duminică, 14 mai curent, în turul II pentru succesorul său la funcția de bașcan al Găgăuziei. Ea a declarat pentru o instituție mediatică locală că viitorul șef al autonomiei ar trebui să construiască relații constructive cu autoritățile centrale și cu partenerii străini.

Găgăuzia își alege bașcanul între candidatul PSRM și candidata ȘOR care au trecut în turul II

Irina Vlah a votat în primul tur

SONDAJ Alegeri în UTA Găgăuzia: Uzun, Guțul și Croitor, în topul preferințelor

Declarațiile după votul acordat în al doilea tur

„Vreau ca locuitorii noștri să câștige aceste alegeri. Vreau ca oamenii să fie mulțumiți de rezultatele alegerilor. Vreau ca toate așteptările să fie îndeplinite. Vreau să-i urez viitorului bașcan să unească societatea noastră găgăuză, să aibă grijă de oameni, să îndeplinească toate promisiunile, să ne protejeze poporul, să construiască un dialog cu Chișinăul și cu partenerii noștri”, a spus Irina Vlah pentru GTR.

De asemenea, a publicat și o postare pe contul său oficial de Facebook în care a subliniat că-și mai dorește ca „ritmul de dezvoltare în domeniul socio-economic, pe care noi l-am obținut în cei 8 ani, să nu se oprească”.

Irina Vlah a exercitat funcția de bașcan din 2015, având două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, în conformitate cu legislația, nu mai avea dreptul să candideze. Pe 22 martie 2015 a fost aleasă cu 51,01% din voturi, fiind susținută de Moscova și de Partidul Socialiștilor (partid pro-rus aflat în opoziție). La al doilea mandat exercitat până în prezent, a fost votată deja de 90% din locuitorii UTA.

#bascan #Gagauzia #Irina Vlah #turul II

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.