Statul va oferi compensații la căldură, pentru perioada rece a anului, în funcție de veniturile fiecărei familii din țară. Ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, a explicat cu lux de amănunte cum se va desfășura toată procedura.

Consumatorii vor trebui să prezinte datele despre veniturile familiei sale, iar statul le va verifica, a declarat Marcel Spatari la emisiunea ”Punctele de reflecție” cu Valentina Ursu, la Vocea Basarabiei.

”O familie va declara veniturile pe care le are în ultima perioadă și în sistemul informatic vom colecta toate datele privind veniturile acestei familii, care sunt cunoscute: din declarațiile de la fisc, de la CNAS, pensii, indemnizații și vom compara valoarea declarată a familiei vs valoarea cunoscută de stat. Dacă valoarea cunoscută de stat este mai mare, decât cea declarată, atunci în calcul se va lua valoarea cunoscută (…) Principalul criteriu după care familiile vor fi încadrate în categorii de vulnerabilitate este ponderea cheltuielilor pentru energie în bugetul gospodăriei. Cât la sută din bugetul gospodăriei se duce la achitarea energiei. Familiile care cheltuie mai mult de 2/3 din bugetul lor orientativ vor fi încadrate în categoria maximă de vulnerabilitate energetică. Familiile, care cheltuie între 1/3 și 2/3 – vor fi încadrate în categoria de vulnerabilitate ridicată, cele care cheltuie până la 1/3 – vulnerabilitate medie și așa mai departe.”, a declarat Spatari.

Ministrul muncii a precizat că scopul nu este de a verifica câți bani câștigă moldovenii, ”scopul nostru este de a ținti cât mai bine compensațiile, mai bine decât anul precedent”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostrum de TELEGRAM!

#compesantii la caldura #Marcel Spatari #Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.