Maria Zaharova minimizează incidentele cu drone și afirmă că autoritățile din Moldova ar fi creat isterie în jurul subiectului, deoarece ar vrea să lase în umbră creșterea tarifelor. De asemenea, oficiala rusă s-a referit și la criza energetică.

În opinia funcționarei de la Moscova, conducerea Moldovei ar încerca să pună în umbră situația în sectorul energetic, înainte de sezonul rece. Declarația reprezintă răspuns la afirmația Maiei Sandu, potrivit căreia Rusia este vinovată de incidentele din Moldova, scrie RUPOR.MD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Adevăratul motiv al isteriei dronelor este evident. Politicile incompetente ale autorităților Moldovei au dus la o abordare complet nepregătită pentru sezonul de iarnă. Începând cu 1 septembrie, autoritățile au majorat prețurile la gaz cu peste 40% (…). Tarifele la încălzire în diferite orașe din Republica Moldova au crescut cu până la 70%, în funcție de furnizor. În sectorul energetic din republică a fost declarată stare de urgență de pe 26 septembrie. (…)

Occidentul își continuă eforturile metodice de a transforma Moldova într-un punct de tranzit pentru aprovizionarea regimului de la Kiev. Se discută posibilitatea amplasării depozitelor ucrainene pe teritoriul moldovenesc, aparent pentru mărfuri civile. Între timp, autoritățile Moldovei fac încercări din ce în ce mai agresive de a-i priva pe moldoveni de codul lor cultural și de identitatea națională”, a declarat Zaharova.

Amintim că, pe 1 octombrie, Oleg Ozerov a fost convocat și a primit o notă de protest, după ce cu o zi înainte cel puțin trei drone au survolat spațiul aerian al Moldovei, iar două dintre ele s-au prăbușit și au explodat. Incidentele au avut loc la Anenii Noi și Orhei.

#drone #incidente #majorare tarife #Maria Zaharova #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.