Președinții Republicii Moldova și României, Maia Sandu și Nicușor Dan, au fost pe 10 august oaspeții de onoare ai celei de-a IX-a ediții a Festivalului Zemii din Sipoteni, raionul Călărași. Cei doi lideri au discutat cu localnicii și au stat de vorbă cu gospodinele care au gătit pentru vizitatori peste 400 de litri din celebra supă, transmite nordnews.md.

Maia Sandu și Nicușor Dan au vorbit despre sprijinul oferit de București pentru Chișinău, dar și despre gustul zemii de la Vaslui, locul de origine al soției președintelui României.

„Aici, la Sipoteni, domnule Președinte, să știți că am mâncat cea mai gustoasă zeamă. E adevărat? Da! Cu această ocazie vreau să vă mulțumesc pentru tot sprijinul pe care ni l-a oferit și ni-l oferă România în continuare. Și pentru faptul că ne sunteți alături atât la bine, cât și la greu”, a declarat Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

„Doamnă Președintă, vă mulțumesc că m-ați invitat aici. De obicei nu mă emoționez, dar acum am două motive. Locul acesta seamănă cu satul în care mergeam la bunica și unde jucam fotbal în fiecare vară. Părinții mă trimiteau acolo și mă lăsau două luni. Iar al doilea motiv este legat de zeamă: trebuie să compar zeama de aici cu cea făcută de mama soacră, la Vaslui. Și nu pot să promit că asta e mai bună, nu am voie. Așa cum a spus doamna Președintă, este important să discutăm unii cu alții, să ne vizităm și să ne înțelegem. Atâta timp cât voi fi eu acolo, România va avea o privire atentă spre Republica Moldova”, menționat Nicușor Dan, președintele României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primarul comunei Sipoteni spune că ideea festivalului are la bază dorința unui copil, exprimată în urmă cu nouă ani, în cadrul unui concurs școlar.

„În care acest tânăr a scris că „mama mea gătește cea mai gustoasă zeamă. De fiecare dată când o pregătește, vin mulți oaspeți și nu mai rămâne nimic pentru a doua zi”. Și și-a exprimat dorința ca, într-o zi, mama lui să gătească zeamă pentru tot satul”, a mărturisit Vasile Rață, priamrul comunei Sipoteni.

Maia Sandu și Nicușor Dan au vizitat, la sfârșit de săptămână, și „Festivalul Lupilor” de la Orheiul Vechi.

#festival #Maia Sandu #Nicușor Dan #Sipoteni

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china