Kievul nu plănuia și nici nu plănuiește să atace vreodată Belarus, a dat asigurări marți, 24 ianuarie curent, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Omologul său din Belarus, Alexandr Lukașenko, a declarat mai devreme că Ucraina a propus republicii să încheie un pact de neagresiune.

„Ucraina nu va ataca Belarusul”, a declarat președintele Volodymyr Zelensky la un briefing comun cu omologul său finlandez, Sauli Niinistö. „Tot ce oferă Ucraina în mod oficial ați auzit. Nu vom ataca Belarusul și nu am plănuit niciodată asta. Nu există astfel de intenții”, a spus Zelenski.

El a mai calificat declarațiile sale drept un „semnal principal de la poporul ucrainean către poporul belarus”. La fel, a ținut să precizeze că cea mai mare parte a populației Belarusului și a militarilor republicii „nu vor să atace și să meargă cu armele în forță împotriva societății ucrainene”.

Pe 24 ianuarie, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a declarat că Kievul i-a propus Minskului să încheie un pact de neagresiune. El s-a arătat confunz, pentru că vede situații contradictorii: pe de o parte, Belarusului i se cere să nu lupte cu Ucraina în niciun caz, iar pe de altă parte, țările occidentale continuă să antreneze și să înarmeze „militanți și extremiști” în Ucraina.

Înainte de aceasta, liderul belarus a acuzat în repetate rânduri Ucraina de planuri de a lovi teritoriul republicii. În octombrie, o grupare comună de trupe cu Rusia a fost desfășurată în Belarus. În ultimele luni, pe teritoriul Belarusului au fost efectuate în mod repetat exerciții militare, inclusiv ruso-belaruse: de exemplu, manevrele aviatice comune au început pe 16 ianuarie, acestea vor dura până la 1 februarie.

Lukașenko explica: „Dacă nivelul de amenințare atinge nivelul actual, așa cum este acum, vom începe să folosim gruparea statelor Uniunii”.

Autoritățile ucrainene numesc ceea ce se întâmplă în Belarus o încercare de a distrage atenția Ucrainei, motiv pentru care este nevoită să țină un grup de trupe la granița cu republica și să nu-l transfere în alte direcții. Zelenski a declarat în repetate rânduri că Kievul este interesat doar de „propria sa suveranitate teritorială”.

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.