Ziua Europeană a Limbilor este marcată astăzi, 26 septembrie, la Chişinău, cu evenimente interactive și culturale. Potrivit organizatorilor, scopul activităților este de a celebra diversitatea lingvistică, de a promova și încuraja învățarea limbilor străine. Doritorii sunt invitați la ateliere, jocuri și tombole, organizate în librării și instituții din centrul capitalei, între orele 10:00 și 16:00.

Startul evenimentelor a fost dat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu Rețeaua Europeană a Institutelor Culturale (EUNIC) Moldova, transmite IPN.

În acest an, evenimentele din Chișinău sunt organizate în parteneriat cu zece țări europene: Austria, Danemarca, Franța, Italia, Polonia, Suedia, Germania, Spania, România și Elveția. Despre cultura și limba fiecărui stat se desfășoară activități interactive, oferindu-le vizitatorilor oportunitatea de a se familiariza cu diverse aspecte ale patrimoniului lingvistic european.

Zece librării şi instituții din Chișinău vor găzdui câte o țară a Uniunii Europene, organizând peste 20 de ateliere de inițiere și cunoaștere a limbilor. Participanții vor avea șanse să câștige cărți, broșuri informative, dispozitive electronice de citire și cursuri gratuite de limbi străine.

Prezent la inaugurarea evenimentului oficial, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a remarcat importanța învățării limbilor străine, ca fiind un „exercițiu pentru toate vârstele” și o garanție a sănătății mentale.

„Pentru noi, limba română, care este deja parte a limbilor europene, sărbătorite astăzi, este pilonul identității noastre, este pilonul patrimoniului nostru, este patria noastră.”, a subliniat ministrul Sergiu Prodan.

La rândul său, ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon Țurcanu, a vorbit despre avantajul spațiului cultural comun și al limbii comune dintre România și Republica Moldova.

„Prin limba română, Republica Moldova este deja parte a Europei,” a spus ambasadorul, care a îndemnat tinerii, în mod special, să descopere cât mai multe lucruri despre alte culturi europene, precizând că Europa este un spațiu al toleranței și al diversității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, reprezentantul Biroului de Cooperare Elveția în Republica Moldova, Guido Beltrani, a vorbit despre plurilingvismul din Elveția, stat cu patru limbi de comunicare în rândul populației. Beltrani a încurajat cetățenii noștri să cultive bogăția lingvistică a țării, precizând că motto-ul din acest an al Zilei Europene a Limbilor: este „Limbi pentru pace”.

Evenimentele dedicate Zilei Europene a Limbilor deschid cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere FILIT Chișinău. Accesul la evenimentele FILIT, inclusiv în sălile de lectură și de dialog, este gratuit. Ziua Europeană a Limbilor, o inițiativă a Consiliului Europei, este sărbătorită anual pe 26 septembrie.

Tot astăzi, 26 septembrie, în cadrul festivalului, porneşte de la Iaşi spre Chişinău Trenul Literaturii, care va uni simbolic cele două capitale ale Moldovei istorice. Caravana începe la ora 12:00 la Iași și se încheie la Chișinău la 16:40.

În locomotive vor urca autorități de pe ambele maluri ale Prutului, scriitori români, traducători sau călători pasionați de literatură și nu numai. Cu toții se vor delecta, timp de patru ore, cu recitaluri, dezbateri literare și un concert susținut de trupa Adam’s Nest.

#Chisinau #librarii #ministrul Culturii #Ziua Europeană a Limbilor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.