Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

S-a întâmplat și în sezonul rece de anul trecut, se întâmplă și acum. Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar pe rețelele sociale. Livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană sunt din nou în impas.

Revin deconectările de energie în regiunea transnistreană și zona de securitate. Autoritățile din stânga Nistrului au anunțat că va fi aplicat, timp de o săptămână și jumătate, un regim de economisire a gazului. Decizia a fost luată din cauza „circumstanțelor externe nefavorabile”.

„Am observat că nu este lumină în blocuri, oamenii umblă cu laternă”, se spune în unul dintre videourile plasate pe rețele.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Transnistria, în pragul unei crize energetice. Junghietu: Mandatul meu vizează doar malul drept

#beznă #stanga Nistrului

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) intenționează să schimbe modul în care sunt finanțate lucrările de reparație și întreținere a drumurilor. Până în anul 2028, șoferii din Republica Moldova vor achita două taxe separate, una colectată de primării pentru posesia automobilului și alta destinată drumurilor naționale, care va fi administrată printr-un sistem electronic de monitorizare a traficului, transmite bani.md.

Secretarul de stat Nicolai Mîndra a explicat, la Radio Moldova, că taxa de utilizare va fi calculată fie în funcție de timp, fie în funcție de distanța parcursă, și va fi monitorizată cu ajutorul camerelor video montate pe șoselele principale.

„Ne așteptăm ca investiția să fie amortizată în circa șapte ani, cu o rentabilitate de peste 35%”, a precizat el.

Banii colectați vor fi direcționați către Fondul Rutier, pentru a atinge obiectivul Guvernului – până în 2030 să nu mai existe drumuri pietruite între localități. În 2025, Fondul Rutier a ajuns la un nivel-record de 2,6 miliarde lei, cea mai mare sumă din istoria Republicii Moldova. În prima jumătate a acestui an au fost valorificați deja peste un miliard de lei pentru reparații și întreținerea drumurilor, iar circa 1,2 miliarde lei sunt destinați modernizării a 260 km de drumuri regionale.

Experții recomandă creșterea constantă a alocărilor pentru întreținerea rețelei rutiere, astfel încât durata de viață a drumurilor să fie extinsă la 20 de ani. În același timp, Administrația Națională a Drumurilor propune ca planificarea bugetară să fie multianuală și corelată cu mandatele politice, pentru a oferi previzibilitate în investiții.

În prezent, Administrația are în derulare peste 90 de contracte pentru lucrări de construcție și reparație, inclusiv șapte proiecte cu finanțare externă. Totodată, în 2026 urmează să fie dat în folosință primul sector de autostradă din Republica Moldova – 400 de metri la Ungheni, pentru conectarea podului peste Prut cu rețeaua națională de drumuri, iar studiul de fezabilitate pentru autostrada Ungheni – Chișinău – Odesa va fi finalizat anul viitor.