Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Viespi gigantice au apărut pentru prima dată în Europa. Sunt extrem de agresive și pot fi un pericol pentru oameni

03 Dec. 2024, 23:03
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
03 Dec. 2024, 23:03 // În Lume //  Ana Panaguța

O specie de viespi gigantice, de mărimea unei baterii, a ajuns pentru prima dată și în Europa. Specialiștii avertizează că sunt extrem de agresive și reprezintă un pericol chiar și pentru om, în condițiile în care înțepătura lor provoacă mari dureri, scrie adevărul.ro.

Vespa soror (Vespa soror) este originară dintr-o zonă largă a Asiei tropicale, dar patru dintre aceste insecte imense au fost descoperite recent în Spania, informează cercetătorii.

Dacă această specie străină reușește să stabilească populații pe continentul european, ar putea amenința nu doar albinele și alte animale, dar chiar și oamenii.

Descoperirea este „puțin îngrijorătoare”, spune Phil Lester, entomolog la Universitatea Victoria din Wellington din Noua Zeelandă. Vespa soror este „un cunoscut mâncător agresiv de albine. Va ataca o mulțime de lucruri”, spune Lester, inclusiv alte viespi, insecte și chiar vertebrate mici precum geckos. „Prin urmare, dacă se instalează și devine abundentă, ar putea fi o problemă reală.”

Potrivit publicației citate, la începutul anului 2022, apicultorii din nordul Spaniei i-au informat pe zoologul Omar Sánchez de la Universitatea din Oviedo și pe colegii săi cu privire la viespile neobișnuite cu cap galben pe care le observau.

Crezând că insectele ar putea fi o variantă de culoare rară fie a viespilor invazive cu picioare galbene, fie a unei alte specii native, cercetătorii au instalat capcane pentru a le captura.

În martie 2022 și octombrie 2023 au prins patru dintre viespi. Echipa a examinat viespile moarte, comparând ADN-ul și caracteristicile fizice ale acestora cu cele ale speciilor cunoscute.

Genele viespilor și culoarea alternantă inconfundabilă neagră, maro și galbenă sugerau că erau viespi gigant sudice. Un prădător feroce, Vespa soror este una dintre cele mai mari viespi cunoscute, cu exemplare care măsoară peste 3 centimetri lungime, aproximativ lungimea unei baterii. Până acum, au fost identificate o singură dată în afara Asiei natale – în Canada, în 2019.

Sánchez și echipa sa bănuiesc că viespile au fost introduse ca pasageri clandestini în hibernare în transporturile către regiune, o metodă despre care se crede că a dus anterior la introducerea de viespi cu picioare galbene și de giganți nordici departe de habitatele lor native.

Nu este clar dacă Vespa soror și-a stabilit deja un loc de habitat în Spania. Dar faptul că viespile au fost prinse a doua oară din 2023 poate însemna că cel puțin o tânără regină crescută în 2022 a supraviețuit pentru a întemeia o nouă colonie, sugerează cercetătorii.

Ca și „verii” săi din nord, Vespa soror este renumită pentru uciderea albinelor de stup, ceea ce face să reprezinte o amenințare pentru industria apicolă din Europa. Chiar și pentru oameni, întrucât „aceasta este o insectă a cărei înțepătură poate fi foarte dureroasă și de lungă durată”, spune Sánchez.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.