Multe dintre „semnele vitale” ale Pământului au atins extreme record, indicând faptul că „viitorul umanității este în pericol”. Din ce în ce mai mulți oameni de știință susțin că ne îndreptăm spre colapsul societății, informează The Guardian, care citează un raport conform căruia planeta a intrat într-o „nouă fază critică și imprevizibilă a crizei climatice”.

Raportul, care a evaluat 35 de semne vitale în 2023, a constatat că 25 au fost înregistrate mai rău decât oricând, inclusiv nivelurile de dioxid de carbon și populația umană. Acest lucru indică o „nouă fază critică și imprevizibilă a crizei climatice”, se spune. Potrivit raportului, temperatura suprafeței Pământului și oceanelor a atins un maxim istoric, cauzată de arderea record de combustibili fosili. Populația umană crește cu o rată de aproximativ 200.000 de oameni pe zi, iar numărul de bovine și ovine cu 170.000 pe zi, toate adăugându-se la emisiile record de gaze cu efect de seră. Oamenii de știință au identificat 28 de bucle de feedback, inclusiv creșterea emisiilor de la topirea permafrostului, care ar putea duce la prăbușirea calotei glaciare masive din Groenlanda.

Încălzirea globală provoacă fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai mortale în întreaga lume, au spus ei, inclusiv uraganele din SUA și valuri de căldură de 50°C în India, cu miliarde de oameni expuși acum la căldură extremă. Oamenii de știință spun că scopul lor este „de a oferi perspective clare, bazate pe dovezi, care să inspire răspunsuri informate și îndrăznețe de la cetățeni către cercetători și lideri mondiali – vrem doar să acționăm cu sinceritate și să spunem așa cum este”. O acțiune decisivă și rapidă este imperativă pentru a limita suferința umană, au spus ei, inclusiv reducerea arderii combustibililor fosili și a emisiilor de metan, reducerea consumului excesiv și a risipei de către cei bogați și încurajarea trecerii la alimente pe bază de plante.

„Ne aflăm deja în mijlocul schimbărilor climatice abrupte, care pun în pericol viața pe Pământ ca ceva ce oamenii nu au văzut vreodată”, a spus profesorul William Ripple, de la Universitatea de Stat din Oregon (OSU), care a condus grupul de cercetători. „Depășirea ecologică – a lua mai mult decât poate oferi Pământul în siguranță – a împins planeta în condiții climatice mai amenințătoare decât orice din istorie, chiar până la rudele noastre preistorice”.

„Schimbările climatice au strămutat deja milioane de oameni, cu potențialul de a strămuta sute de milioane sau chiar miliarde. Acest lucru ar duce probabil la o instabilitate geopolitică mai mare, posibil chiar la un colaps parțial al societății”, mai spune acesta. Evaluarea, publicată în revista Bioscience, spune că concentrațiile de CO2 și metan din atmosferă sunt la niveluri record.

Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, de 80 de ori mai puternic decât CO2 în 20 de ani și este emis de operațiunile cu combustibili fosili, deșeuri, vite și câmpurile de orez. „Rata de creștere a emisiilor de metan s-a accelerat, ceea ce este extrem de îngrijorător”, a spus dr. Christopher Wolf. În timp ce energia eoliană și solară au crescut cu 15% în 2023, au spus cercetătorii, cărbunele, petrolul și gazul încă domină. Ei au spus că există „rezistență puternică din partea celor care beneficiază financiar de sistemul actual bazat pe combustibili fosili”. Raportul include rezultatele unui sondaj The Guardian efectuat în luna mai a sute de experți seniori în climă, care a constatat că doar 6% credeau că va fi respectată limita convenită la nivel internațional de 1,5C de încălzire.

„Adevărul este că evitarea fiecărei zecimi de grad de încălzire este extrem de importantă”, au spus cercetătorii. „Fiecare zecime plasează 100 de milioane de oameni în plus la temperaturi medii calde fără precedent.” Cercetătorii au spus că încălzirea globală face parte dintr-o criză mai largă care a inclus poluarea, distrugerea naturii și creșterea inegalității economice. „Schimbarea climatică este un simptom flagrant al unei probleme sistemice mai profunde: depășirea ecologică, [care] este o stare inerent instabilă care nu poate persista la infinit. Pe măsură ce riscul ca sistemul climatic al Pământului să treacă la o stare catastrofală crește, tot mai mulți oameni de știință au început să cerceteze posibilitatea colapsului societății. Chiar și în absența colapsului global, schimbările climatice ar putea provoca multe milioane de decese suplimentare până în 2050. Avem nevoie de schimbări îndrăznețe, transformatoare.”

Printre politicile pe care oamenii de știință le recomandă pentru adoptare rapidă se numără reducerea treptată a populației umane prin abilitarea educației și a drepturilor fetelor și femeilor; protejarea, restaurarea sau reamenajarea ecosistemelor; și integrarea educației privind schimbările climatice în programele globale pentru a crește gradul de conștientizare și acțiune. Evaluarea concluzionează: „Numai printr-o acțiune decisivă putem proteja lumea, putem evita suferințele umane profunde și ne putem asigura că generațiile viitoare vor moșteni planeta vie pe care o merită. Viitorul umanității este în pericol.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#incalzirea globala #Pamant #semne #umanitate

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.