Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Viitorul umanității este în pericol? Semnele Pământului care ar arăta că ne îndreptăm spre colaps

27 Oct. 2024, 18:08
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
27 Oct. 2024, 18:08 // Sci-tech //  Elena Putregai

Multe dintre „semnele vitale” ale Pământului au atins extreme record, indicând faptul că „viitorul umanității este în pericol”. Din ce în ce mai mulți oameni de știință susțin că ne îndreptăm spre colapsul societății, informează The Guardian, care citează un raport conform căruia planeta a intrat într-o „nouă fază critică și imprevizibilă a crizei climatice”.

Raportul, care a evaluat 35 de semne vitale în 2023, a constatat că 25 au fost înregistrate mai rău decât oricând, inclusiv nivelurile de dioxid de carbon și populația umană. Acest lucru indică o „nouă fază critică și imprevizibilă a crizei climatice”, se spune. Potrivit raportului, temperatura suprafeței Pământului și oceanelor a atins un maxim istoric, cauzată de arderea record de combustibili fosili. Populația umană crește cu o rată de aproximativ 200.000 de oameni pe zi, iar numărul de bovine și ovine cu 170.000 pe zi, toate adăugându-se la emisiile record de gaze cu efect de seră. Oamenii de știință au identificat 28 de bucle de feedback, inclusiv creșterea emisiilor de la topirea permafrostului, care ar putea duce la prăbușirea calotei glaciare masive din Groenlanda.

Încălzirea globală provoacă fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai mortale în întreaga lume, au spus ei, inclusiv uraganele din SUA și valuri de căldură de 50°C în India, cu miliarde de oameni expuși acum la căldură extremă. Oamenii de știință spun că scopul lor este „de a oferi perspective clare, bazate pe dovezi, care să inspire răspunsuri informate și îndrăznețe de la cetățeni către cercetători și lideri mondiali – vrem doar să acționăm cu sinceritate și să spunem așa cum este”. O acțiune decisivă și rapidă este imperativă pentru a limita suferința umană, au spus ei, inclusiv reducerea arderii combustibililor fosili și a emisiilor de metan, reducerea consumului excesiv și a risipei de către cei bogați și încurajarea trecerii la alimente pe bază de plante.

„Ne aflăm deja în mijlocul schimbărilor climatice abrupte, care pun în pericol viața pe Pământ ca ceva ce oamenii nu au văzut vreodată”, a spus profesorul William Ripple, de la Universitatea de Stat din Oregon (OSU), care a condus grupul de cercetători. „Depășirea ecologică – a lua mai mult decât poate oferi Pământul în siguranță – a împins planeta în condiții climatice mai amenințătoare decât orice din istorie, chiar până la rudele noastre preistorice”.

„Schimbările climatice au strămutat deja milioane de oameni, cu potențialul de a strămuta sute de milioane sau chiar miliarde. Acest lucru ar duce probabil la o instabilitate geopolitică mai mare, posibil chiar la un colaps parțial al societății”, mai spune acesta. Evaluarea, publicată în revista Bioscience, spune că concentrațiile de CO2 și metan din atmosferă sunt la niveluri record.

Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, de 80 de ori mai puternic decât CO2 în 20 de ani și este emis de operațiunile cu combustibili fosili, deșeuri, vite și câmpurile de orez. „Rata de creștere a emisiilor de metan s-a accelerat, ceea ce este extrem de îngrijorător”, a spus dr. Christopher Wolf. În timp ce energia eoliană și solară au crescut cu 15% în 2023, au spus cercetătorii, cărbunele, petrolul și gazul încă domină. Ei au spus că există „rezistență puternică din partea celor care beneficiază financiar de sistemul actual bazat pe combustibili fosili”. Raportul include rezultatele unui sondaj The Guardian efectuat în luna mai a sute de experți seniori în climă, care a constatat că doar 6% credeau că va fi respectată limita convenită la nivel internațional de 1,5C de încălzire.

„Adevărul este că evitarea fiecărei zecimi de grad de încălzire este extrem de importantă”, au spus cercetătorii. „Fiecare zecime plasează 100 de milioane de oameni în plus la temperaturi medii calde fără precedent.” Cercetătorii au spus că încălzirea globală face parte dintr-o criză mai largă care a inclus poluarea, distrugerea naturii și creșterea inegalității economice. „Schimbarea climatică este un simptom flagrant al unei probleme sistemice mai profunde: depășirea ecologică, [care] este o stare inerent instabilă care nu poate persista la infinit. Pe măsură ce riscul ca sistemul climatic al Pământului să treacă la o stare catastrofală crește, tot mai mulți oameni de știință au început să cerceteze posibilitatea colapsului societății. Chiar și în absența colapsului global, schimbările climatice ar putea provoca multe milioane de decese suplimentare până în 2050. Avem nevoie de schimbări îndrăznețe, transformatoare.”

Printre politicile pe care oamenii de știință le recomandă pentru adoptare rapidă se numără reducerea treptată a populației umane prin abilitarea educației și a drepturilor fetelor și femeilor; protejarea, restaurarea sau reamenajarea ecosistemelor; și integrarea educației privind schimbările climatice în programele globale pentru a crește gradul de conștientizare și acțiune. Evaluarea concluzionează: „Numai printr-o acțiune decisivă putem proteja lumea, putem evita suferințele umane profunde și ne putem asigura că generațiile viitoare vor moșteni planeta vie pe care o merită. Viitorul umanității este în pericol.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!