Premierul conservator ungar, Viktor Orban, a asigurat că guvernul său este pregătit pentru găzduirea următorului summit al preşedinţilor rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, anunţat mai devreme de liderul de la Casa Albă după o convorbire telefonică cu omologul său de la Kremlin, relatează agenţiile MTI şi EFE, potrivit Agerpres.

„Tocmai am vorbit la telefon cu președintele Trump. Pregătirile pentru summitul de pace SUA-Rusia sunt în desfășurare. Ungaria este insula Păcii!”, a scris Orban pe rețeaua de socializare X. „Întâlnirea planificată a preşedinţilor rus şi american este o veste mare pentru oamenii iubitori de pace din întreaga lume. Suntem pregătiţi”, a asigurat acesta.

Trump a transmis anterior că „au fost făcute mari progrese” către încheierea războiului „fără glorie” dintre Rusia și Ucraina în urma convorbirii telefonice avute joi după-amiază cu omologul său rus și că va avea cu acesta o întâlnire în capitala ungară Budapesta, la o dată neprecizată.

Potrivit președintelui american, summitul va fi precedat săptămâna viitoare de reuniuni ruso-americane la nivel înalt, secretarul de stat Marco Rubio urmând să conducă delegația Statelor Unite.

Summitul Trump-Putin va fi de asemenea precedat de o convorbire telefonică între Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, a afirmat la o conferință de presă consilierul pentru politică externă de la Kremlin, Iuri Ușakov, care în declarația sa a folosit expresia „posibilul summit”.

Acesta a mai spus că discuția de joi dintre Trump și Putin s-a desfășurat la inițiativa Rusiei și a durat circa două ore și jumătate, iar propunerea ca întâlnirea celor doi președinți să se desfășoare la Budapesta a venit din partea lui Trump.

„Pot spune că Trump a fost primul care a menționat Budapesta, iar președintele nostru a susținut imediat ideea organizării unui posibil summit în această capitală europeană”, a menționat consilierul lui Putin.

Această convorbire a avut loc în ajunul vizitei pe care o va efectua vineri la Washington președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care dorește să obțină din partea lui Trump sprijin militar sporit în războiul cu Rusia, în special rachete de croazieră Tomahawk pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Budapesta #Putin #Summit #Trump #Viktor Orban

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.