Premierul guvernului ungar, Viktor Orban, ar putea să ajungă la șefia Consiliului European din iulie, într-un scenariu de coșmar pentru liderii europeni, care se tem de sabotarea ajutorului pentru Ucraina și de un blocaj general la nivelul UE, relatează The Guardian.

Posibilitatea ca Orban să devină președintele Consiliului European a devenit una plauzibilă după anunțul actualului șef al instituției, Charles Michel, care a anunțat că va candida la alegerile europarlamentare din vară și că va renunța la funcția dacă va fi ales.

„M-am decis să candidez la alegerile europene din 2024. Dacă voi fi ales, îmi voi lua locul în Parlamentul European. Consiliul European poate să găsească și să numească un succesor până la sfârșitul lui iunie, începutul lui iulie”, a declarat Michel pentru presa belgiană, adăugând și că va fi candidatul de pe primul loc al partidului său din Belgia, Mișcarea Reformistă.

Decizia surprinzătoare a lui Michel îi pune într-o situație dificilă pe șefii de guvern din Uniunea Europeană. Presiunea este foarte mare în condițiile în care aceștia vor trebui să găsească un succesor pentru Michel până pe 1 iulie, când Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Conform regulilor din tratatele europene, în absența unui președinte permanent al Consiliului European, postul este ocupat de șeful de guvern al statului care se află la președinția rotativă – după 1 iulie, acesta va fi Viktor Orban.

Negocieri cu miză mare Funcția de președinte al Consiliului European este crucială pentru numeroase decizii, inclusiv pentru ajutorul pentru Ucraina invadată. De asemenea, președintele Consiliului European conduce întâlnirile șefilor de guvern europeni și, împreună cu Parlamentul European, are prerogativa centrală de formare a noii Comisii Europene, brațul executiv al Uniunii Europene.

Dacă Michel nu va avea un succesor clar desemnat până pe 1 iulie, Viktor Orban, notoriu pentru conflictul său constant cu instituțiile europene și pentru faptul că a întors Ungaria de pe calea democrației, transformând-o într-un regim autoritar-hibrid, va deveni, efectiv, unul dintre cei mai puternici lideri ai UE. Liderii europeni se vor întâlni pe 17 iunie și pe 27-28 iunie, după alegerile europene (din 6-9 iunie), pentru a începe negocierile legate de ocuparea principalelor funcții de conducere la nivelul blocului – inclusiv șefia Comisiei și a Consiliului European.

Deobicei, aceste negocieri durează o perioadă lungă și sunt extrem de dificile – în ciclul trecut, și Charles Michel și Ursula von der Leyen au fost candidați de compromis, și au fost agreați după runde lungi de negocieri. În general, instalarea noilor lideri are loc la sfârșitul lui noiembrie, atunci fiind și data la care expiră oficial mandatul lui Michel. Liderii europeni au, însă, de acum, o perioadă mult mai scurtă pentru a se hotărî cine va conduce instituțiile europene, pentru a evita un Consiliu condus de Viktor Orban.

#UE #Viktor Orban

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.