Viktor Orban se întrece pe sine... A spus că UE „va sfârși acolo unde a sfârșit” și URSS

Viktor Orban a acuzat duminică, 23 octombrie curent, Uniunea Europeană că „trage” în Ungaria indirect, prin sancțiunile pe care le-a impus împotriva Rusiei. Premierul ungar, un apropiat al dictatorului de la Moscova, a susținut că sancțiunile menite să pedepsească Rusia pentru invadarea Ucrainei sunt o „bombă” asupra economiei Ungariei.

„Să nu ne facem griji pentru cei care trag asupra Ungariei ascunşi în umbră, de undeva din turnurile de pază de la Bruxelles”, a declarat Orban într-un discurs cu ocazia sărbătorii naţionale de comemorare a Revoluției Ungare din 1956, purtată după ce trupele sovietice au invadat țara ca urmare a unor reforme democratice inițiate de liderul de atunci, Imre Nagy. „Ei vor sfârşi acolo unde au sfârşit şi predecesorii lor”, a adăugat Orban, prezicând Uniunii Europene o soartă similară celei a blocului sovietic, care s-a prăbuşit între 1989 şi 1991.

Acest discurs este un ecou al lansării la jumătatea lunii octombrie a unei „consultări naţionale” cu privire la sancţiunile europene împotriva Moscovei, pe care Viktor Orban nu încetează să le blameze chiar dacă a votat pentru ele alături de partenerii săi europeni.

Referendumurile, un instrument deseori folosit de dictatori pentru a le servi interesele meschine, este arma politică preferată lui Viktor Orban, folosită de premierul ungar de mai multe ori pentru a promova teme lipsite de sens politic sau social, dar care l-au ajutat să-și consolideze regimul autoritar.

În capitală şi în restul ţării, postere au fost afişate cu un mesaj flancat de o rachetă: „Sancţiunile UE ne ruinează!” „Război la porţile noastre, criză financiară şi încetinire economică în UE, invazie a migranţilor în sud, trebuie să facem faţă unor probleme multiple”, a declarat premierul ungar, duminică, asigurând că „guvernul său puternic şi unit va depăşi această încercare”.

De la începutul conflictului în Ucraina, guvernul Orban, puternic dependent de gazul rusesc, a avut grijă să păstreze relaţii bune cu Kremlinul pentru a continua să primească gaze şi petrol, în ciuda invaziei sângeroase care se desfășoară la granițele sale și în ciuda faptului că inclusiv Ungaria a trecut printr-o invazie rusească în 1956.

În acelaşi timp, Ungaria a refuzat să acorde un ajutor militar Ucrainei, criticând, totodată, strategia Uniunii Europene în această privinţă. Viktor Orban nu şi-a reunit susţinătorii în 23 octombrie la Budapesta, spre deosebire de ultimii ani, în contextul în care profesorii şi studenţii au anunţat acolo o manifestaţie de amploare.

După ani de revendicări salariale rămase fără rezultat, profesorii din Ungaria, plătiţi între 170.000 de forinţi (410 euro) şi 396.000 de forinţi (950 de euro) pe lună, şi-au înăsprit tonul, furioşi din cauza adoptării în februarie a unui decret care restrânge drastic dreptul la greva. De la începutul anului şcolar, zeci de mii de cadre didactice din Ungaria au ieşit deja în stradă în repetate rânduri.

#Viktor Orban #Ungaria #UE

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.