Taxa anuală de drum ar putea fi înlocuită cu o taxă pe vehicul. Mijloacele financiare vor fi colectate de primării, iar vinieta ar urma să devină obligatorie pentru toate vehiculele, inclusiv pentru cele înmatriculate în Republica Moldova.

Schimbările sunt prevăzute într-un document de politică publică elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și supus consultărilor publice, transmite IPN. Documentul prevede adoptarea unei legi noi care va înlocui actualele prevederi din Codul fiscal referitoare la taxa de drum și vinietă.

Reforma este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Noile reglementări ar urma să fie transpuse în legislația națională până la sfârșitul anului 2027.

Așadar, de pe 1 ianuarie 2028, taxa pentru drum ar urma să fie achitată la primăria în raza căreia este înmatriculat autovehiculul, iar veniturile vor rămâne integral în bugetele locale. Banii vor putea fi utilizați exclusiv pentru întreținerea și administrarea drumurilor locale, autoritățile locale urmând să prezinte anual rapoarte publice și să supună cheltuielile unui audit.

În document se mai arată că noul sistem va introduce diferențierea taxei în funcție de emisiile de CO2 și vor fi stimulente pentru vehiculele cu emisii reduse sau zero.

Reforma introduce și o vinietă universală, care va fi achitată atât de vehiculele înmatriculate în Republica Moldova, cât și de cele înmatriculate în alte state.

Vehiculele agricole – tractoarele, combinele și alte utilaje agricole – vor fi exceptate de la plata taxei pe vehicul și a vinietei.

Potrivit documentului, majorarea taxelor va fi făcută treptat. În 2028, cuantumul taxei va rămâne la nivelul actual, iar în perioada 2029-2032 acesta va crește anual cu aproximativ 25%. În 2033 va fi atins nivelul minim prevăzut de legislația europeană, iar din 2034 autoritățile publice locale vor putea stabili taxe peste acest prag minim, în funcție de necesitățile comunităților. Cuantumurile actuale sunt estimate la 60-70% sub nivelurile minime prevăzute de Directiva europeană.

Autoritățile estimează că reforma va duce la o creștere a veniturilor destinate întreținerii drumurilor cu aproximativ 205% până în 2033, ceea ce ar permite eliminarea deficitului de finanțare și modernizarea infrastructurii rutiere. Veniturile colectate în prezent sunt de aproximativ 850-900 de milioane de lei anual, iar necesarul estimat este de 2,5 – 3 miliarde de lei pentru întreținerea rețelei rutiere.

#drumuri #primarie #reglementări #taxa #vinieta

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.