Viorel Bostan afirmă că funcția de deputat s-a dovedit a fi complexă, fiind întrebat de ce nu a rămas în Legislativ, după ce a fost ales pe listele PAS. Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM) a declarat pentru Newsmaker că nu a vrut să fie „mașină de votat”.

Profesorul a precizat că a discutat cu Maia Sandu, înainte de a candida. Bostan susține că a făcut un schimb de opinii cu șefa statului privind situația politică din țară și a fost de acord că este important să fie păstrat parcursul european al țării. Rectorul a punctat că președinta nu i-a propus direct să candideze din partea PAS și nu i-a condiționat participarea la scrutin, iar ulterior a discutat cu liderul formațiunii, Igor Grosu, la întrevedere fiind abordată inclusiv tema participării sale la alegeri.

„Știți, este ca și cum ai fi admis la o facultate și ai înțelege că nu este pentru tine. Când începi să te gândești: „Oare am făcut pasul corect? Vreau să mă ocup cu asta în următorii 5 ani?”. (…) Munca de deputat o simplificam cumva în viziunea mea, dar ea s-a dovedit a fi mult mai complexă: înseamnă elaborarea legilor, cercetare și analiză. Ești responsabil pentru fiecare vot. Eu sunt om, nu o mașină de votat, ca să ridic mâna doar pentru că au spus colegii că așa trebuie sau că așa a decis conducerea partidului”, a declarat Bostan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La alegerile parlamentare din 2025, Viorel Bostan a fost candidatul nr. 17 pe lista PAS. La aproape două luni după scrutin, Parlamentul a luat act de demisia sa din funcția de deputat.

Pe 24 aprilie 2026, Viorel Bostan a fost reales pentru al treilea mandat în calitate de rector al Universității Tehnice din Moldova. Alegerea sa a fost marcată de scandalul privind fuziunea UTM cu Universitatea din Cahul. Conform noului Cod al Educației, rectorul instituției care absoarbe alta poate obține al treilea mandat consecutiv.

Viorel Bostan, care conduce Universitatea Tehnică din 2015 și a preluat mandatul de la tatăl său. Oportunitatea de a fi ales în funcția de rector pentru a treia oară, conform noilor reglementări, a generat mai multe acuzații și declarații controversate în spațiul public.

Ministerul Educației, Dan Perciun, a explicat că astfel șefului universității care va absorbi o altă instituție i se va acorda posibilitatea să finalizeze toate formalitățile.

#alegeri #parlament #PAS #UTM #Viorel Bostan

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.