Viorel Bostan afirmă că funcția de deputat s-a dovedit a fi complexă, fiind întrebat de ce nu a rămas în Legislativ, după ce a fost ales pe listele PAS. Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM) a declarat pentru Newsmaker că nu a vrut să fie „mașină de votat”.

Profesorul a precizat că a discutat cu Maia Sandu, înainte de a candida. Bostan susține că a făcut un schimb de opinii cu șefa statului privind situația politică din țară și a fost de acord că este important să fie păstrat parcursul european al țării. Rectorul a punctat că președinta nu i-a propus direct să candideze din partea PAS și nu i-a condiționat participarea la scrutin, iar ulterior a discutat cu liderul formațiunii, Igor Grosu, la întrevedere fiind abordată inclusiv tema participării sale la alegeri.

„Știți, este ca și cum ai fi admis la o facultate și ai înțelege că nu este pentru tine. Când începi să te gândești: „Oare am făcut pasul corect? Vreau să mă ocup cu asta în următorii 5 ani?”. (…) Munca de deputat o simplificam cumva în viziunea mea, dar ea s-a dovedit a fi mult mai complexă: înseamnă elaborarea legilor, cercetare și analiză. Ești responsabil pentru fiecare vot. Eu sunt om, nu o mașină de votat, ca să ridic mâna doar pentru că au spus colegii că așa trebuie sau că așa a decis conducerea partidului”, a declarat Bostan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La alegerile parlamentare din 2025, Viorel Bostan a fost candidatul nr. 17 pe lista PAS. La aproape două luni după scrutin, Parlamentul a luat act de demisia sa din funcția de deputat.

Pe 24 aprilie 2026, Viorel Bostan a fost reales pentru al treilea mandat în calitate de rector al Universității Tehnice din Moldova. Alegerea sa a fost marcată de scandalul privind fuziunea UTM cu Universitatea din Cahul. Conform noului Cod al Educației, rectorul instituției care absoarbe alta poate obține al treilea mandat consecutiv.

Viorel Bostan, care conduce Universitatea Tehnică din 2015 și a preluat mandatul de la tatăl său. Oportunitatea de a fi ales în funcția de rector pentru a treia oară, conform noilor reglementări, a generat mai multe acuzații și declarații controversate în spațiul public.

Ministerul Educației, Dan Perciun, a explicat că astfel șefului universității care va absorbi o altă instituție i se va acorda posibilitatea să finalizeze toate formalitățile.

#alegeri #parlament #PAS #UTM #Viorel Bostan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.