Viorel Cernăuțeanu, despre cazul tinerei din Orhei: Suspectul a gândit acțiunile și a avut unele intenții

Procuratura conduce urmărirea penală pe cazul tinerei din Orhei, găsită fără suflare în raionul Telenești. O spune șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, potrivit căruia oamenii legii au depus un volum de muncă enorm pentru a găsi tânăra dispărută, fiind ridicate imaginile de pe toate camerele video de pe traseul Orhei-Telenești. Cernăuțeanu confirmă că principalul suspect pe acest caz, Gheorghe Cotorobai, a fost angajat al Ministerului de Interne în perioada 1999-2000, notează ipn.md.

„O mare parte din detaliile anchetei nu le pot oferi pentru că dosarul este în gestiunea Procuraturii, cea care conduce urmărirea penală. Orice informație furnizată ar putea periclita mersul urmăririi penale. Procesul de documentare nu s-a limitat doar la analiza imaginilor video și a descifrărilor conversațiilor telefonice. În primele zile, căutările au avut loc în municipiul Orhei, ulterior, reieșind din datele pe care le aveam, am trecut în raionul Telenești. Anumite circumstanțe arată că persoana a gândit unele acțiuni și a avut unele intenții, asta ne dă o anumită bănuială rezonabilă. Dar este o bănuială rezonabilă, nu o constatare. Toate camerele video ridicate sunt cu imagini de noapte, acțiunile ilegale au avut loc în timpul nopții, de aceea calitatea imaginilor nu era cea mai performantă”, a spus Viorel Cernăuțeanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principalul suspect, Gheorghe Cotorobai, a fost plasat la 19 aprilie în arest, pentru o perioadă de 30 de zile, fiind acuzat de răpire. Șeful Inspectoratului General al Poliției recunoaște că suspectul a fost angajat al Ministerului de Interne și deținea armă.

„Gheorghe Cotorobai a studiat la Colegiul de Poliție în 1997-1998. Din 1999-2000, doi ani de zile, a lucrat la Inspectoratul de Poliție Telenești, anume în acea localitate, ulterior s-a eliberat și nu a mai activat din anul 2000 în Ministerul de Interne sau o altă instituție subordonată ministerului. Deținea armă, dar deținea și actele necesare de la psihiatru, narcolog. În prima fază am știut doar că o fetiță a dispărut în Orhei, se cunoștea doar că a urcat într-un mijloc de transport dintr-o stație de așteptare din Orhei. De aceea, primele acțiuni de căutare au avut loc în Orhei. Ulterior, făcându-se analiza la toate înregistrările s-a stabilit că acest mijloc de transport a părăsit municipiul Orhei. Durata până la Telenești a fost mai mare decât cea normală, asta ne-a dat temei ca să verificăm traseul până la Telenești, cu toate drumurile adiacente”, a mai spus șeful Inspectoratului General al Poliției.

#Orhei caz #Viorel Cernăuțeanu #omor

Mai multe state din Uniunea Europeană, printre care România, Franța și Olanda, au înregistrat în 2025 o creștere semnificativă a importurilor de energie din Rusia, în ciuda sprijinului acordat Ucrainei. În cazul României, achizițiile au crescut cu 57% față de anul trecut, potrivit unei analize realizate de Reuters pe baza datelor Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), scrie Digi24.ro.

În contextul războiului din Ucraina, această evoluție plasează UE într-o poziție contradictorie: susține financiar și militar Kievul, dar continuă să alimenteze indirect economia de război a Moscovei prin importurile de energie, în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale anului.

Franța a importat energie rusească în valoare de 2,2 miliarde de euro – o creștere de 40%, în timp ce Olanda a înregistrat o majorare de 72%. Portugalia a raportat o creștere de 167%. România se regăsește și ea pe listă, cu un avans de 57% al importurilor de energie din Rusia.

Potrivit experților CREA, livrările includ în principal gaz natural lichefiat (GNL), care reprezintă aproape jumătate din totalul importurilor din Rusia. În multe cazuri, GNL-ul intră prin porturile din Franța, Spania sau Belgia, dar este redirecționat către alte state membre, inclusiv Germania.

Vaibhav Raghunandan, specialist în relațiile UE-Rusia la CREA, a descris creșterea acestor importuri ca pe „o formă de autosabotaj”, având în vedere că veniturile din energie sunt principala sursă de finanțare a războiului dus de Rusia în Ucraina.

La rândul său, fostul președinte american Donald Trump a criticat dur liderii europeni, acuzându-i că „luptă împotriva Rusiei cu o mână și o finanțează cu cealaltă”. Într-un discurs susținut la ONU, Trump a cerut încetarea imediată a achizițiilor energetice din Rusia.

Guvernele din Franța, Olanda și alte state au declarat că nu pot bloca contractele comerciale aflate în derulare, în lipsa unor sancțiuni clare la nivelul UE. Companiile energetice precum TotalEnergies, Shell, Naturgy sau SEFE Germania continuă să importe GNL din Rusia în baza unor contracte pe termen lung, valabile până în anii 2030–2040.

UE intenționează să interzică complet importurile de GNL rusesc până în 2027, cu un an mai devreme decât termenul inițial, însă măsura necesită acordul unanim al statelor membre.

Guvernul român nu a oferit un punct de vedere oficial privind creșterea importurilor, precizează Reuters. În 2022, UE a importat energie din Rusia în valoare de 213 miliarde de euro, sumă mai mare decât totalul ajutorului oferit Ucrainei în acel an.

Analiștii avertizează că, în lipsa unor reglementări clare, fondurile europene pentru energie ar putea continua să susțină indirect efortul de război al Kremlinului, chiar dacă politic, UE rămâne unul dintre cei mai vocali susținători ai Kievului.