Viorel Cernăuțeanu: Telegram nu ne răspunde, iar TikTok reacționează cu întârziere

Telegram nu ne răspunde, iar TikTok reacționează cu întârziere. Declarația aparține șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și a fost făcută cadrul emisiunii Rezoomat de la RliveTV. Șeful IGP a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă Poliția în lupta împotriva dezinformării și a conținutului ilegal distribuit pe rețelele sociale, în special pe Telegram și TikTok.

Cernăuțeanu a explicat că Poliția continuă să monitorizeze spațiul online și să colaboreze cu procurorii pentru a combate fenomenul dezinformării și pentru a limita răspândirea conținutului care poate afecta securitatea națională.

„Dacă ne referim la Telegram. Nu ai posibilitatea să blochezi Telegram-ul doar pentru că vrea poliția. Orice acțiune se face prin adresări cu acceptul procurorului către platforma respectivă. Cu părere de rău, în cazul Telegram, chiar și atunci când este vorba de infracțiuni legate de droguri, solicitările noastre sunt lăsate fără reacție. Nu avem niciun răspuns de la Telegram”, a spus șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, și în colaborarea cu TikTok există dificultăți, deși compania răspunde solicitărilor, reacțiile sunt deseori întârziate.

„În cazul TikTok, noi am avut cu ei o platformă de lucru, dar cu părere de rău, reacția de multe era întârziată. A fost un video în care erau chemați oamenii să meargă în Ucraina și să-și ia soldații care au murit acolo. Acest video se rotea de o săptămână pe platformă, solicitarea noastră era făcută, dar răspunsul era că acest video nu prezintă niciun risc”, a mai spus Viorel Cernăuțeanu.

Cernăuțeanu a subliniat că, spre deosebire de Republica Moldova, în alte țări europene reacțiile platformelor sunt mult mai rapide: „În cazul României, când există o solicitare, video este blocat. În cazul nostru un astfel de video se blochează în 3-4 zile”, a punctat șeful IGP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Viorel Cernăuțean #Telegram #tiktok

Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.