Telegram nu ne răspunde, iar TikTok reacționează cu întârziere. Declarația aparține șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și a fost făcută cadrul emisiunii Rezoomat de la RliveTV. Șeful IGP a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă Poliția în lupta împotriva dezinformării și a conținutului ilegal distribuit pe rețelele sociale, în special pe Telegram și TikTok.

Cernăuțeanu a explicat că Poliția continuă să monitorizeze spațiul online și să colaboreze cu procurorii pentru a combate fenomenul dezinformării și pentru a limita răspândirea conținutului care poate afecta securitatea națională.

„Dacă ne referim la Telegram. Nu ai posibilitatea să blochezi Telegram-ul doar pentru că vrea poliția. Orice acțiune se face prin adresări cu acceptul procurorului către platforma respectivă. Cu părere de rău, în cazul Telegram, chiar și atunci când este vorba de infracțiuni legate de droguri, solicitările noastre sunt lăsate fără reacție. Nu avem niciun răspuns de la Telegram”, a spus șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, și în colaborarea cu TikTok există dificultăți, deși compania răspunde solicitărilor, reacțiile sunt deseori întârziate.

„În cazul TikTok, noi am avut cu ei o platformă de lucru, dar cu părere de rău, reacția de multe era întârziată. A fost un video în care erau chemați oamenii să meargă în Ucraina și să-și ia soldații care au murit acolo. Acest video se rotea de o săptămână pe platformă, solicitarea noastră era făcută, dar răspunsul era că acest video nu prezintă niciun risc”, a mai spus Viorel Cernăuțeanu.

Cernăuțeanu a subliniat că, spre deosebire de Republica Moldova, în alte țări europene reacțiile platformelor sunt mult mai rapide: „În cazul României, când există o solicitare, video este blocat. În cazul nostru un astfel de video se blochează în 3-4 zile”, a punctat șeful IGP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Telegram #tiktok #Viorel Cernăuțean

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.