Pericole militare directe la adresa Republicii Moldova nu există, iar scopul Rusiei este de destabiliza situația pentru a induce în societate o stare de tensiune permanentă. O spune istoricul, deputatul PAS, Virgiliu Pîslariuc. Potrivit parlamentarului, evoluțiile din Ucraina scot deja la iveală scenariul unui război de uzură, miza Kremlinului fiind determinarea poporului ucrainean să capituleze, notează ipn.md.

Istoricul Virgiliul Pîslariuc spune că, cel mai probabil, faza activă, violentă a războiului din Ucraina se va estompa. Potrivit deputatului PAS, războiul informațional este o parte importantă a războiului convențional, iar Republica Moldova este direct afectată de avalanșa de fake-uri și știri propagandistice generate de Kremlin.

„Războiul ajunge într-o fază de durată, dar într-o fază latentă, ea probabil, nu va mai fi atât de violentă, pentru că frontul este foarte mare și niciuna dintre părțile beligerante nu are sursele necesare pentru a întreprinde acțiuni de amploare. Va fi un război al resurselor, al nervilor, dar dinamica este clară că Rusia nu va obține subminarea și distrugerea statului ucrainean și treptat Ucraina își va recupera teritoriile. Războiul informațional este o parte componentă a războiului modern, dacă în războiul tradițional partea violentă era 80% și partea informațională 20%, acum lucrurile s-au inversat”, a spus Virgiliu Pîslariuc.

Potrivit parlamentarului, provocările, tentativele de destabilizare a situației prin proteste și propagandă vor continua în Republica Moldova, însă dă asigurări că instituțiile statului sunt capabile să asigure securitatea oamenilor, pacea și ordinea publică.

„Aceste încercări de destabilizare prin dezinformări, prin provocarea fricii, panicii, este unul dintre scopurile pe care le are o parte beligerantă. Agresorul nu ne sperie acum doar cu tancul, agresorul acționează asupra mentalului, psihicului, tinde ca populația statului cu care luptă să capituleze mental. Din partea noastră, rezistența trebuie să fie, în primul rând, una mentală. Trebuie să detectăm unde e dezinformarea pentru că se creează o imagine falsă asupra lucrurilor ca să paralizeze voința populației civile. Acum nu avem un pericol direct de invazie militară, dar se încearcă acțiuni de destabilizare prin propagandă, prin încercarea de a mobiliza anumite grupări, dar aici intervin acțiunile statului care țin situația sub control. Scopul agresorului este să țină în tensiune populația ”, a mai spus deputatul PAS.

Cu referire la retorica Moscovei privind intenția Ucrainei de a ataca regiunea transnistreană, deputatul PAS a menționat că armata ucraineană a fost nevoită să disloce trupe în apropierea segmentului transnistrean al Republicii Moldova, însă tensiunea din zonă este menținută artificial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#destabilizare #dezinformare #invazie militara

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.