Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Virusul H5N1 se răspândește pe tot globul. Un urs polar a murit din cauza gripei aviare

03 Ian. 2024, 13:30
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea MD
03 Ian. 2024, 13:30 // În Lume //  Realitatea MD

Un urs polar a fost ucis de gripa aviară în timp ce virusul H5N1 extrem de contagios se răspândește în cele mai îndepărtate părți ale planetei. Se estimează că focarul actual, care a început în 2021, a ucis milioane de păsări sălbatice și mii de mamifere la nivel global. Moartea ursului polar a fost confirmată în decembrie de Departamentul pentru Conservarea Mediului din Alaska.

„Acesta este primul caz de urs polar ucis de gripa aviară”, a declarat Dr. Bob Gerlach, medic veterinar.

Ursul fost găsit lângă Utqiagvik, una dintre cele mai nordice comunități din Alaska, la doi ani după ce această ultimă tulpină a fost detectată în America de Nord. Gerlach a spus că probabil ursul mâncase carcasele păsărilor infectate. Urșii polari sunt enumerați ca „vulnerabili” pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), în principal din cauza încălzirii globale.

Este posibil ca mai mulți urși să fi murit din cauza gripei aviare, însă aceste cazuri nu au putut fi verificate, deoarece aceștia au tendința de a trăi în locuri îndepărtate, cu puțini oameni, a spus Gerlach. Se estimează că focarul actual al variantei extrem de infecțioase a H5N1 – care a început în 2021 – a ucis milioane de păsări sălbatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La nivel global, mii de mamifere au murit, de asemenea, din cauza virusului, inclusiv urși negri și urși bruni. Vulturii, vulpile și pisicile sunt printre speciile care au murit din cauza virusului în Alaska în ultimele luni, scrie digi24.ro.

„A fost în Antarctica și acum a ajuns în Arctica – este înfiorător. Și totuși nu sunt surprinsă – în ultimii doi ani, lista mamiferelor ucise a devenit enormă. Acum a ucis o gamă atât de mare de mamifere prădătoare și răpitoare, aceasta nu este doar o boală a păsărilor de curte. Când lovește o specie mare și foarte apreciată precum un urs polar, oamenii devin mai atenți și ascultă – sau cel puțin sper că o vor face. Avem deja o pandemie în biodiversitate și se numește H5N1 pentru că a ucis atât de multe păsări și mamifere”, a spus Diana Bell, profesor de biologi.

Oamenii de știință au avertizat că virusul extrem de contagios ar putea aduce „una dintre cele mai mari dezastre ecologice ale timpurilor moderne” dacă ajunge la populațiile îndepărtate de pinguini. Primele cazuri cunoscute de H5N1 au fost detectate în regiunea Antarctică în octombrie. Două luni mai târziu, sute de foci elefant au fost găsite moarte. Ecosistemele din regiunile polare sunt deosebit de vulnerabile la gripa aviară, deoarece conțin multe animale rare, care nu au fost niciodată expuse la viruși similari.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.