Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Visul fiecărui micuț poate deveni realitate! Moș Crăciun așteaptă scrisori de la copiii Moldovei

04 Dec. 2023, 13:02
 // Categoria: Life // Autor:  Victoria Laur
04 Dec. 2023, 13:02 // Life //  Victoria Laur

Moș Crăciun așteaptă scrisori de la copiii Moldovei. Pe 5 decembrie, oficial se va deschide poșta bătrânului magician, iar orice micuț din Moldova îi va putea transmite un mesaj.

Scrisorile vor fi puse în plic și duse la oficiul poștal din țară și se vor expedia gratuit. Adresa este ținută în secret, iar pe plic nu este necesară ștampila. Tot ce trebuie să fie indicat este că răvașul i se adresează Moșului Crăciun și complicii de la Poșta Moldovei o vor duce la ușa lui.

Moșul primește anul împrejur scrisori de la copii, însă în decembrie fluxul lor este mai mare. Bătrânul a adunat toată putere pentru a îndeplini dorințele și a răspunde fiecărui micuț care îi va transmite un mesaj.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Copiii care vor trimite scrisoarea vor mai avea parte de o surpriză – aceștia urmează să primească o carte poștală colorată, cu felicitare din partea compozitorului Eugen Doga, care a acceptat în acest an să îl ajute pe Moș Crăciun.

„Poșta lui Moș Crăciun” face parte din proiectul „Academia Moș Crăciun”. Campaniile au fost lansate de Fundația de caritate pentru copii „Clipa Siderală”, care din 2001 îl ajută pe bătrânul cu barbă să aducă bucurii în casele picilor din Moldova.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.